Deşi au dificultăţi de respiraţie şi strănută, multe persoane alergice la animale refuză să renunţe la pisică sau câine. Aproape 30% din oameni sunt alergici la părul de animele, potrivit Fundaţiei americane de Astm şi Alergie. În plus, experţii au constat că alergia la părul de pisică este de două ori mai frecventă decât cea la câini relatează msnbc.com.
Doug Familia este unul dintre aceşti oameni. De aceea atunci când a anunţat-o pe soţia lui că vrea să ia o pisică pentru baieţelul lor de opt ani, Anthony, aceasta a ezitat. Familia era însă hotărât să cumpere o pisică siberiană despre care vânzătorul de la magazinul de animale îi spusese că este o rasă hipoalergenică.
După numai o oră de când pisica se plimba prin casă, Familia tuşea şi nu mai putea să respire, avea ochii roşii şi mâncărimi. Întrebarea firească pe care soţia sa i-a pus-o a fost dacă păstrează pisica sau nu. Răspunsul a fost categoric da. Pentru a rezolva problemă însă, Familia a consultat un doctor specialist în alergii şi a început să ia medicamente şi antihistaminice ca să îşi controleze simptomele. Terapia a funcţionat şi în doar câteva zile, Familia abia dacă mai strănunta când prietena lui pufoasă se aşeza în braţele sale ca să toarcă.
Mulţi oameni îşi iubesc animalele de companie şi nu pot să renunţe la ele chiar dacă asta înseamnă să se confrunte cu simptomele alergiilor: dificultăţi de respiraţie, tuse, mâncărimi ale ochilor. Avertismentele medicilor asupra riscurilor pentru sănătate nu îi descurajează, deşi studiile au arătat că alergiile respiratorii la părul de pisică şi la polen pot cauza astm.
Chiar dacă ştiu că cel mai bun tratament pentru alergii este să eviţi expunerea la alergenenii care le cauzează şi să nu ţii animalele în casă, majoritatea pacienţilor vor să încerce şi alte alternative înainte să renunţe la animalele de companie. „Daca le spui să renunţe la pisică, vor renunţa la doctor”, spune doctorul David Resnick, directorul secţiei de alergii de la Spitalul Presbiterian din New York.
Uneori, oamenii pot depăşi alergia rezistând cu stoicism la expunerea constantă la praf şi păr de animale, dar cercetătorii nu au stabilit cât de des funcţionează această strategie. Un studiu recent a descoperit că tinerii care au crescut într-o casă, atât cu o pisică cât şi cu un câine au fost mai puţin susceptibili de a dezvolta alergii. Deci, dacă vrei să ai copii sănătoşi, ar trebui să îţi iei mai întâi o pisică sau un câine, spune expertul în alergii Todd Green, de la Spitalul de Copii din Pittsburgh.
Tratamentul alergiilor nu implică doar medicamente antihistaminice, ci şi câteva mici schimbări în stilul de viaţă pentru a reduce praful şi părul din casă. Doctorul Resnick îi sfătuieşte pe pacienţii lui să îşi cumpere covoare de cameră mai mici, deoarece praful care se impregnează în ţesături este aproape imposibil de curăţat. În plus, este bine să speli podele din lemn cu o cârpă umedă şi nu doar să aspiri praful. Aspiratoarele care nu sunt dotate cu filtru HEPA doar împrăştie praful prin casă în loc să îl absoarbă. Dacă ai curte, este bine să laşi animalele afară, astfel încât să reduci expunerea la praf şi păr.
Un partener alergic la animale poate pune proprietarul unui animal într-o situaţie dificilă. „Totusi, o femeie va alege să scape de bărbatul alergic decât să renunţe la prietenul necuvântător. Pisica sau câinele îi oferă dragoste necondiţionată”, este de părere doctorul Resnik.
Singurul caz în care trebuie să renunţi la animalul de companie este dacă suferi de o formă servera de astm. O reacţie alergică poate provoca un atac grav de astm şi în cazuri destul de rare chiar şi moartea pacientului, spune doctorul S. Michael Phillips, directorul programului de alergii de la Universitatea din Pennsylvania.
