Protocolul dintre autorităţi şi producătorii internaţionali de medicamente abordează principalele probleme ale industriei farmaceutice din România: directiva plăţilor întârziate, actualizarea listei medicamentelor compensate şi gratuite, metodologia de stabilire a preţurilor şi taxa clawback. Pentru fiecare dintre aceste probleme cele două părţi au agreat un calendar şi un mecanism de lucru pentru perioada următoare.
Pe baza acestui protocol, Ministerul Sănătăţii a promis că va finaliza până la sfârşitul lunii martie metodologia de introducere a noi medicamente pe listă, astfel încât de la 1 iulie 2013 pacienţii să poată avea acces la medicamente de ultimă generaţie care sunt disponibile în Europa de mai bine de 6 ani. De asemenea, începând cu 1 iulie 2013, actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite se va face periodic la fiecare 180 de zile cu noile produse.
În prezent, există o discrepanţă considerabilă între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi pacienţii români, dar şi o îngrădire a drepturilor pacienţilor români la tratamente de ultimă generaţie. Românii sunt trataţi cu medicamente vechi pentru afecţiuni cunoscute, ce s-au transformat în boli cronice în multe ţări europene, datorită progreselor în tratament.
Un studiu european a arătat că, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi momentul în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, în Austria se aşteaptă 88 de zile, în Suedia 206 zile, iar în Belgia 392 de zile. În România, se aşteaptă peste 1.800 de zile.
Referitor la metodologia de stabilire a preţurilor pentru medicamentele noi, ambele părţi au recunoscut faptul că este momentul să se identifice soluţii optime care să asigure pacienţilor un acces continuu la medicamentele înregistrate în România.
În plus, autorităţile se angajează să plătească către companiile farmaceutice datoria de peste un miliard de euro, acumulată în perioada 2009-2012. Ministrul Eugen Nicolăescu a declarat că: „În anul 2013 vom plăti două treimi din datoriile acumulate din arieratele acumulate în sistemul sanitar. Restul de o treime o vom achita în 2014”.
ARPIM susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a implementa un calendar de eşalonare a plăţilor datoriilor către companiile farmaceutice până la sfârşitul anului 2014, astfel încât să nu se realizeze o presiune financiară care să nu poată fi suportată de sistemul sanitar. Facturile emise după data de implementare a directivei vor avea termene de plată care vor descreşte treptat până la 180 de zile la sfârşitul anului 2013 şi până la 60 de zile la finele anului 2014.
De asemenea, ARPIM înţelege taxa clawback ca un mecanism menit să acopere anumite nevoi ale sistemului de sănătate în această perioadă de criză. Împreună cu Ministerul Sănătăţii s-a agreat continuarea discuţiilor în anul 2013 pentru adaptarea acesteia astfel încât în 2014 să fie sustenabilă economic pentru ambele părţi.
„Protocolul prevede întâlniri trimestriale între parteneri şi discutarea anticipată a proiectelor care vor avea impact asupra industriei farmaceutice. Avem în vedere, de asemenea, elaborarea în comun a unor programe pentru creşterea gradului de educaţie sanitară a populaţiei, precum şi promovarea unui mediu etic de afaceri“, a adăugat Dan Zaharescu, director executiv ARPIM. ,,ARPIM consideră că acest parteneriat reprezintă un pas semnificativ către un mediu de afaceri predictibil şi sustenabil economic, în care pacienţilor români să li se garanteze accesul mai bun la toate tratamentele existente care să le permită o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă“, a declarat Makis Papataxiarchis, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Acest protocol reprezintă un angajament pe termen scurt al ambelor părţi de a asigura sistemului de sănătate un mediu economic şi financiar stabil. Pe baza acestui protocol însă, Ministerul Sănătăţii va propune Guvernului României încheierea unui memorandum în cursul lunii aprilie care să reprezinte un angajament al ambelor părţi pe termen mediu şi lung.
