După o intervenţie de schimbare a valvei aortice şi montare a unui dispozitiv ce reglează bătăile inimii, Banu Bobocel (44 de ani) are din nou energie, s-a lăsat definitv de fumat şi a început să îndrăgească mersul pe jos
Pe 4 mai 2010, Bobocel Banu, din Râmnicu Sărat, s-a urcat la volanul maşinii sale şi a condus aproape fără întrerupere până la Spitalul Fundeni din Bucureşti, unde urma să fie operat pe cord. „N-am vrut să mă gândesc la nimic, aşa că mi-am ţinut mintea ocupată”, zice el. Medicii i-au înlocuit o valvă defectă a inimii, iar, ulterior, i-au montat şi un stimulator cardiac ce îi reglează bătăile inimii.
Scade riscul celei de-a doua intervenţii
Dacă n-ar veni din trei în trei luni la control, aproape că ar uita prin ce intervenţie complexă a trecut. „Am o viaţă absolut normală”, spune el. După numai o lună de recuperare, s-a întors la lucru, uimindu-şi toţi colegii. „Tu te-ai operat pe inimă şi eşti deja pe şantier?!”, îl întrebau ei miraţi.
Succesul operaţiei nu a constat doar în măiestria chirurgului. A contat mult şi programul de recuperare pe care pacientul l-a urmat după intervenţie. „Un program specializat ajută pacientul să îşi recapete condiţia fizică şi psihică pe care o avea înaintea operaţiei. În plus, scade cu 60% riscul celei de-a doua intervenţii pe cord”, spune cardiologul Luminiţa Iliuţă, din Bucureşti, cea care a monitorizat pacientul înainte şi după intevenţie.
Stabilizat cu tratament, apoi operat
Bobocel nici nu şi-ar fi dat seama că suferă cu inima, dacă n-ar fi ajuns să obosească, după 200 de metri de mers pe jos. „Nici prin gând nu îmi trecea că m-am născut cu o malformaţie a inimii, dar eram o fire dinamică şi mă îngrijora senzaţia intensă de oboseală. Mă înţepa inima când făceam efort, nu mai dormeam bine, căpătasem o tuse înecăcioasă”, îşi aduce aminte el. Aşa a ajuns la Spitalul Municipal din Bucureşti, unde a fost diagnosticat cu o malformaţie congenitală cardiacă. Abia împlinise 41 de ani. Medicii l-au trims mai departe către Spitalul Fundeni, unde a intrat sub supravegherea cardiologului Luminiţa Iliuţă.
„A venit într-o stare destul de proastă şi trebuia stabilizat cu medicamente, înaintea oricărei intervenţii chirurgicale. I-am prescris un tratament de două luni, a început să se simtă bine, după care n-a mai vrut să se opereze”, îşi aduce aminte cardiologul, care a acceptat să îi amâne data operaţiei. „După un an am pus piciorul în prag şi i-am zis că fără operaţie şansele de supravieţuire sunt mici”, spune medicul.
Din cauza defectului de valvă aortică (aceasta nu se mai închidea şi deschidea corect, iar sângele nu circula bine), pacientul suferea de insuficienţă cardiacă. Respira cu greutate, iar inima ajunsese la 35 de bătăi pe minut, faţă de 75, cât ar fi fost normal. Cum ritmul inimii nu era bun, chirurgul i-a pus, sub claviculă, şi un stimulator cardiac (un dispozitiv de 15 centimetri conectat la inimă printr-o „sârmuliţă”).
„Mă duc la controale, medicii îmi mai modifică anumiţi parametrii, dar în rest am o viaţă normală. Pot să fac orice, mai puţin analize precum rezonanţa magnetică”, spune bărbatul, care s-a lăsat definitiv de fumat şi căruia nu îi lipsesc cele 30 de minute de mers pe jos, dimineaţa şi seara.
PROGRAM
În ce constă recuperarea
Momentul oportun pentru a începe recuperarea este la câteva zile după operaţie, când tonusul pacientului este ridicat. „Mulţi pacienţi au impresia că încep o nouă viaţă, iar motivaţia lor este crescută”, a observat cardiologul Luminiţa Iliuţă.
În prima şedinţă, pacienţii cardiaci învaţă despre boala lor şi despre cum trebuie gestionată până la următorul control. Sunt sfătuiţi şi cum să îşi ia medicamentele, ce activităţi le sunt premise şi interzise în primele trei săptămâni de la operaţie. „Le punem şi slide-uri Power-Point-uri cu alimente permise şi interzise, îi învăţăm cum să elimine factorii de risc, precum fumatul şi sedentarismul şi cum să evite situaţiile conflictuale”, spune medicul Luminiţa Iliuţă.
În următoarele trei şedinţe, medicul le pune la punct un program săptămânal de mers pe jos. Fac exerciţii şi în cabinet, dar li se dau şi „teme pentru acasă”. Se începe cu cinci minute de mers pe bandă, dar la următoarele şedinţe se diversifică efortul cu exerciţii pe stepper, bicicletă etc. „Mulţi dintre pacienţii noştri tineri ajung să meargă din nou pe munte, să practice sport, să meargă cu bicicleta”, spune medicul Roxana Enache, specializată în recuperarea cardiacilor. Sunt interzise doar activităţile ce presupun efort intens, precum ridicatul de greutăţi ori căratul mobilei. „Un astfel de efort creşte brusc presiunea în artere şi poate da pusee hipertensive”, atenţionează Luminiţa Iliuţă.
Fără un program de recuperare bine pus la punct, capacitate de efort scade la jumătate, spun medicii.
