Vârsta la care apar primele simptome ale Alzheimerului a scăzut până la 45 de ani, după ce până acum doar pacienţii trecuţi de 70 de ani şi chiar de 75 de ani prezentau simptome ale acestei boli, potrivit unui studiu al Fundaţiei „Ana Aslan” publicat joi, informează Mediafax.
În condiţiile în care în România bolile de memorie sunt slab diagnosticate, nu există un Plan Naţional de Prevenire a Bolilor de Memorie, medicii şi asistenţii nu sunt specializaţi în domeniu, condiţiile sociale, economice şi de mediu se înrăutăţesc, iar populaţia îmbătrâneşte, impactul bolilor de memorie va creşte substanţial, se arată într-un comunicat de presă de joi al Fundaţiei „Ana Aslan” International.
Vârsta la care apar primele simptome ale Alzheimerului şi ale altor boli de memorie a scăzut, în principal, din cauza anxietăţilor şi depresiilor netratate la timp, a stresului social şi profesional, a crizei economice şi nesiguranţei zilei de mâine, a alimentaţiei nesănătoase, a tulburărilor afective, a automedicaţiei, a lipsei de comunicare, a dezechilibrelor hormonale şi a traumatismelor cranio-cerebrale.
Stresul creşte numărul depresiilor şi scade vârsta la care acestea se manifestă, astfel că, în ultimul an, numărul celor care suferă de tulburări depresive a crescut cu 25 la sută.
Totodată, 90 la sută din cei care au tulburări anxios-depresive pe care nu le recunosc şi nu le tratează fac depresii. Astfel, o depresie netratată timp de şase luni poate duce la o boală de memorie, cifrele arătând că unul din doi pacienţi care nu se tratează pentru depresie dezvoltă o asemenea afecţiune.
Stresul continuu duce la tulburări depresive chiar dacă nu există alte afecţiuni psihice de fond, iar cei mai afectaţi de acest lucru sunt „performerii”, oamenii foarte bine pregătiţi profesional, care se implică profund în tot ce fac, oamenii responsabili, cei de la care se cere mult şi care, la un moment dat, sunt depăşiţi de activitatea şi răspunderea pe care o au.
Totuşi, tulburările anxios-depresive nu sunt o caracteristică a ambiţioşilor şi a învingătorilor. Ele se manifestă şi în cazul persoanelor mai puţin pregătite sau cu mai puţine aspiraţii de la viaţă, care sunt, de asemenea, supuse la stres ca urmare a pierderii locului de muncă, a problemelor financiare sau a altor situaţii.
Un alt factor important în scăderea vârstei de manifestare a bolilor de memorie şi a Alzhemierului este alimentaţia neregulată şi nesănătoasă, compusă din produse de tip fast-food sau modificate genetic. Pentru a preveni apariţia acestor manifestări, este esenţială respectarea unui program de masă, care înseamnă trei mese principale, respectiv între orele 8.00 şi 10.00 micul dejun, între 13.00 şi 14.00 prânzul şi la ora 19.00 cina, la care se adaugă două gustări – la orele 11.00 şi 16.00.
De asemenea, autorii studiului subliniază că este extrem de important echilibrul alimentar şi reîntoarcerea la simplitate, recomandând pâinea făcută în casă, pâinea cu cereale, fructele şi legumele proaspete, trei ouă pe săptămână, ţelinwa, pătrunjelul, lintea, mărarul, fasolea uscată, avocado, lămâi verzi, nuci şi peşte.
În ceea ce priveşte lipsa de comunicare, autorii studiului precizează că interacţionarea virtuală nu înlocuieşte comunicarea faţă în faţă. Potrivit acestora, lipsa implicării emoţionale, a dialogului personal afectează negativ creierul.
