Un studiu efectuat de o asociaţie de protecţie a consumatorilor arată că răcoritoarele de tip “Energy Drink”, vândute în supermarketurile din România, conţin numeroase E-uri, dintre care unele periculoase pentru sănătate dacă sunt consumate în exces.
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPSR) a vizat opt tipuri de produse „achiziţionate în mod aleatoriu şi anonim din supermarketurile de pe teritoriul ţării. „Din punct de vedere al numărului de E-uri, din cele opt produse analizate, 25% au în conţinut un număr de 3 E-uri, iar 37,5% au un conţinut de 6-E-uri”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.
De asemenea, băuturile energizante vândute pe piaţa românească au un conţinut ridicat de zahăr, a reieşit din acelaşi studiu. „35,5% au în conţinut zahăr, 25% au în conţinut îndulcitori, 25% au în conţinut şi zahăr, şi îndulcitori”, arată cercetarea.
Astfel, băutura Energy Drink, distribuită în reţeaua Carrefour, conţine nu mai puţin de 8 E-uri, printre care citrat de sodiu, zahăr caramelizat, riboflavină, ciclamat de sodiu, benzoat de sodiu. Urmează Wild Lion Energy Drink, produs în România şi distribuit în hipermarket-urile Real, care conţine 7 E-uri, printre care acesulfam şi aspartam.
Celebra băutură Gatorade Cool Blue, produsă de Pepsi şi recomandată pentru sportivi deoarece „înlocuieşte mineralele pierdute”, conţine 6 E-uri, potrivit analizelor, printre care acid citric, citrat de sodiu, fosfat de potasiu, acid ascorbic, esteri gliceri ai răşinilor de lemn. Acelaşi număr de E-uri are şi Red Bull Sugar Free.
Cercetarea a vizat şi două băuturi energizante distribuite în reţeaua Mega Image, numite simplu „Energy Drink”, care conţin 5 E-uri, varianta cu zahăr, şi 6 E-uri, varianta cu îndulcitori. În fine, cele mai puţine substanţe de acest tip au fost găsite în Red Bull cu zahăr şi în Burn, cu numai 3 E-uri fiecare.
Care sunt efectele acestor E-uri?
Esterii glicerici ai răşinilor din lemn sunt aditivi alimentari folosiţi ca stabilizatori şi emulsifianţi, mai ales în industria băuturilor răcoritoare. Acesta se mai găseşte pe eticheta alimentelor şi sub denumirea de glicerol ester, gumă de ester sau E445. Studiile efectuate atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, pe şoareci de laborator au arătat că un consum mai mare al aditivului E 445 poate duce la mărirea ficatului, şi chiar la deces. Deşi cele mai înalte foruri ştiinţifice nu îl recomandă pentru consum, pentru că nu s-au făcut suficiente teste, este permis în alimentaţie.
Ciclamatul de sodiu este un îndulcitor artificial, de 30-50 de ori mai dulce decât zaharoza, depinzând de concentraţia utilizată – nefiind o relaţie liniară. Este de obicei folosit împreună cu alţi îndulcitori, în special zaharină.Acest controversat îndulcitor a fost utilizat în USA până în anul 1970, după care a fost interzis. Studiile pe animale au indicat că produce cancer şi afectează glandele genitale masculine (testiculele), dar nu direct, ci amplificând potenţa altor substanţe cancerigene.
Benzoat de sodiu este utilizat în calitate de conservant împotriva drojdiilor şi bacteriilor în produsele acide, cum ar fi dressing-urile pentru salate, băuturi carbogazoase cu arome de citrice, gemuri, sucuri de fructe citrice, murături şi condimente. În combinaţie cu acidul ascorbic (vitamina C, E300), benzoatul de sodiu şi benzoatul de potasiu (E212) pot forma benzen, un cunoscut cancerigen. Factori ca temperaturile ridicate, lumina, şi timpul petrecut pe raft pot stimula formarea benzenului. Ca urmare a îngrijorării crescânde a consumatorilor, în ce priveşte relaţia dintre E211 şi hiperactivitatea şi deficitul de atenţie la copii (ADHD) şi modificarea unor părţi din ADN, compania Coca-Cola a hotărât să retragă treptat E211 din produsele sale.
(sursa:wikipedia.org)