Dramele petrecute in ultima vreme in spitalele romanesti au o cauza mult mai adanca decat posibilele erori strict profesionale ale medicilor implicati. Acestea sunt doar efectele mecanismelor sistemului sanitar. Lipsa oricarei perspective obliga mii de medici sa plece din tara sau sa imbratiseze alte meserii mult mai banoase. Desi aproximativ 5.000 de absolventi ies anual de pe bancile facultatii, doar 2.000 urmeaza rezidentiatul devenind specialisti, iar 3.000 se transforma in someri cu diploma. Pentru ca asa este organizat sistemul. Din randurile medicilor tineri se recruteaza dealeri de medicamente, directori de firme cu profil sanitar sau oameni de afaceri. De exemplu, insusi ministrul Sanatatii, Ionut Bazac, nu a practicat niciodata profesia de doctor, preferand mediul de afaceri.
Nu exista medic in Romania care sa nu aiba cel putin un coleg sau doi care au plecat din tara pentru o viata mai buna. Cifrele oficiale arata ca peste 6.000 de doctori si-au depus actele pentru a profesa in strainatate pentru a scapa de saracia din spitale, de spagile pe care trebuie sa le dea pentru ocuparea unui post de medic intr-un spital, de lipsa de omenie din toate structurile societatii romanesti. Mai mult, in timp ce medicii sunt epuizati in garzi, platiti prost, tratati de varfurile din sistem ca simple masinarii, 2000 de specialisti nu pot ajunge in spitale pentru ca Guvernul a decis blocarea posturilor. Statisticile arata ca unui doctor roman ii revin in ingrijire 400 de persoane, adica dublu fata de colegul sau din Uniunea Europeana. Realitatea arata ca venitul lui este de 10 ori mai mic decat al aceluiasi coleg din UE. Victimele acestei politici dezastruoase sunt deopotriva medicii si pacientii.
"Numarul de medici este insuficient. Romania are jumatate din numarul necesar de medici, comparativ cu tarile Uniunii Europene, adica 3,8 fata de 8,9 la 100.000 de locuitori. In tarile UE, in medie, unui medic ii revin aproximativ 200 de persoane, iar la noi numarul este dublu", a spus prof. dr. Mircea Cinteza, de la Comisia de sanatate din Senat. Din datele transmise de Ministerul Sanatatii, in 2007 in Romania lucrau 48.199 de medici, din care 41.736 in sectorul public. Din acestia numai 22.461 lucreaza efectiv in spitalele publice. Romanii, din ce in ce mai bolnavi, apeleaza la un corp medical suprasolicitat si epuizat. Un medic se formeaza in 13-14 ani. Din aproximativ 5.000 de absolventi ai facultatilor de medicina, o parte prefera sa emigreze, iar o alta parte isi abandoneaza visul, devenind dealeri de medicamente sau facand alte meserii.
Un exemplu elocvent este actualul ministru al Sanatatii, Ionut Bazac, care a preferat sa schimbe halatul alb cu costumul omului de afaceri. "Din cei aproximativ 5.000 de absolventi, 2.000 iau rezidentiatul si devin specialisti, iar circa 3.000 raman someri cu diploma", a declarat prof. dr. Vasile Astarastoaie, presedintele Colegiului Medicilor din Romania. La randul sau, prof. dr. Ion Lascar, presedintele Colegiului Medicilor din Bucuresti, a subliniat ca "este o realitate ca in fiecare an scade numarul candidatilor la facultatile de medicina. In paralel, numarul celor care renunta la profesie sau aleg sa o practice in alte tari creste constant. In perioada 2007-2008, 1.244 de medici din Capitala i-au solicitat Colegiului Medicilor Bucuresti documentele necesare pentru a profesa in alte tari, ceea ce reprezinta 10% din medicii bucuresteni. Romania va deveni in cativa ani un miraj pentru medicii lumii a treia, pe care societatea va fi nevoita sa o accepte".
Mii de cadre vor sa plece
Daca la inceputul anului 2007, circa 800 de cadre medicale isi depusesera certificate de conformitate, in speranta ca isi vor practica meseria in spitalele occidentale, in prezent, numarul celor dispusi sa paraseasca Romania a atins cifre ingrijoratoare. De atunci si pana acum Ministerul Sanatatii a eliberat aproximativ 6.645 de certificate de conformitate, solicitate de medici, medici dentisti si farmacisti. "Motivele pentru care medicii nu mai vor sa ramana in sistemul sanitar romanesc sunt de ordin moral si material.
In primul rand, ei au nevoie de stabilirea unor venituri corespunzatoare cu meseria pe care au invatat-o: sa salveze viata oamenilor", a explicat prof. dr. Mircea Cinteza. Pe de alta parte, ministrul Sanatatii nu pare ingrijorat. "Subliniez ca nu toti cei care solicita aceste certificate au o slujba in alte tari din UE. Multi doresc acest document doar in ideea ca, la un moment dat, li s-ar putea ivi oportunitatea de a lucra in strainatate", a declarat Ionut Bazac, ministrul Sanatatii.
Serviciu ca in Vest, salarii ca in Est
Realitatea este cu totul alta decat cea impietrita in statisticile Ministerului Sanatatii. Medicii romani castiga de 10 ori mai putin decat colegii lor din spitalele UE, in timp ce volumul de munca este dublu. Ministrul Sanatatii, Ionut Bazac, este destul de relaxat cand vorbeste de salariile specialistilor din spitale. "Trebuie sa tineti cont de faptul ca la salariile medicilor care sunt inclusi in linia de garda se adauga si veniturile incasate din garzile efectuate in afara programului de la norma de baza. Salariul net se poate calcula doar la nivelul angajatorului", explica Ionut Bazac.
Ministrul Sanatatii considera ca "responsabilizarea si profesionalismul nu pot depinde strict de nivelul salarial. Mesajele publice din media si de la Linia verde a MS arata ca exista in mod real cadre dedicate in sistemul actual de sanatate, culpabilizarea generala a medicilor fiind nedreapta". Totusi, cazurile de malpraxis din ultima perioada s-au potrivit ca o manusa Ministerului Sanatatii, confruntat cu lipsa medicamentelor si a banilor din Sanatate.
2.000 de medici tineri, pe drumuri
Inconstienta sau indiferenta unui medic fata de viata bolnavului nu poate fi pusa in carca Ministerului Sanatatii, dar autoritatea este responsabila de organizarea activitatii medicale, astfel incat cel acuzat de malpraxis sa fie direct raspunzator de fapta sa. Insa politica sanitara arata o alta dimensiune a problemei. Din octombrie 2008, 2.000 de tineri specialisti raman pe drumuri, fara loc de munca, din cauza Ordonantei de Urgenta 223/2008 privind economii bugetare. Ministrul Sanatatii sustine ca in sistemul sanitar exista 24.000 de posturi libere (din care 5.657 pentru medici si medici rezidenti pe post) si doar 43 de cereri de scoatere la concurs a acestora (n.r. – cererile sunt solicitate de spitale, nu de medici). "Nu Ministerul Sanatatii a blocat ocuparea posturilor vacante.
La sfarsitul anului 2008, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta, in care se stipuleaza ca pana la 31 decembrie 2009 se suspenda ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante. Exista si unele exceptii de la aceasta prevedere, prin care se pot scoate unele posturi la concurs, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si numai in cazuri temeinic justificate", a subliniat ministrul Sanatatii. In momentul actual OUG 223/2008 complica si mai mult lucrurile. Birocratia amana ocuparea putinelor posturi scoase cu cel putin 6 luni.
"In contextul actual in care Romania se confrunta cu un deficit ingrijorator de personal calificat in sistemul sanitar, consideram ca aplicarea acestei ordonante va conduce la cresterea migratiei medicilor tineri in tarile dezvoltate, fapt ce va avea consecinte dezastruoase asupra actului medical", avertiza cu ceva timp in urma prof. dr. Vasile Astarastoaie, presedintele Colegiului Medicilor din Romania. CMR a apelat chiar si la Avocatul Poporului, caruia i-a solicitat sa analizeze si sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la faptul ca OUG 223/2008 incalca dreptul la munca. In rastimp, populatia din zone defavorizate sau chiar din judete apropiate centrelor universitare ramane fara asistenta medicala.
Loc de munca pe spaga
Deficitul de medici este si o consecinta a modului in care, ani de zile, coruptia a dominat ocuparea posturilor in spitale. Desi legislatia prevede criterii clare pentru angajarea medicilor tineri, in urma unui concurs, examenul este castigat de cine "trebuie". De multe ori, accesul medicilor tineri, bine pregatiti, este restrictionat de relatiile care functioneaza in sistem. Unitatea sanitara scoate postul la concurs special pentru "pila", astfel incat candidatul ales sa fie cel care indeplineste conditiile de inscriere la concurs si sa devina castigatorul. "Eu nu stiu nici un exemplu concret, dar semne de intrebare apar pentru ca sunt multi medici specialisti care vor sa faca medicina si cauta un loc de munca, dar la concursuri se prezinta unul sau doi pe un post", a spus prof. dr. Vasile Astarastoaie.
Forumurile sunt singurele spatii unde medicii saraci isi varsa supararea. Un exemplu: "Sa fim seriosi! spaga se cere pentru angajare la toate spitalele de stat, practic orice sef de personal are oamenii lui de legatura cu cei care vor sa se angajeze pe diferite posturi". Alt medic nemultumit: "Pot sa spun in cunostinta de cauza ca, in afara de posturile puse deoparte cu eticheta «rezervat», restul posturilor sunt scoase la vanzare. Am auzit de cazuri superbe in care profesori prieteni de o viata si-au angajat unul altuia fiii si protejatii (cumparatorii, mai bine zis), iar intre timp o suma de bani (cam 5-7 mii de dolari in 2003) si-a schimbat proprietarul". Sistemul clientelar al acordarii posturilor nu numai ca este imoral, dar mai grav este ca aceste posturi, in spitale universitare, judetene sau municipale sunt obtinute de catre medici care nu-si probeaza nivelul de cunostinte teoretice si practice, asa cum ar trebui sa se intample daca aceste concursuri s-ar desfasura cinstit. Consecintele privind calitatea actului medical le suporta tot pacientii.
» Sistemul iti taie aripile
"Nu se poate face medicina de performanta cu bani putini. Pentru un medic debutant este dezarmant sa porneasca la drum cu un salariu in jur de 1.000 RON. Cu tot entuziasmul primilor ani si dorinta de a "face minuni", sistemul te dezamageste si-ti taie aripile. Blocarea tuturor posturilor este o masura negandita pentru sistemul sanitar. Sunt multe spitale in orasele medii sau mici unde este personal insuficient, ce nu poate asigura nici activitatea zilnica, nici garzile. Sunt spitale (in orasele mari) unde personalul pensionabil ar trebui sa paraseasca sistemul de stat (lasand locul celor tineri) si zone unde doar acesta mai asigura serviciile medicale. Dr. Bogdan Dorobat, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
» La Moinesti, nici un medic
"In general, in medicina de urgenta personalul calificat este sub 40% din necesar. De exemplu, la Moinesti nu exista nici un medic la Unitatea de Primiri Urgenta", a spus prof. dr. Vasile Astarastoaie. "Principala problema din medicina de urgenta este lipsa personalului medical, indiferent de cate dotari vom avea in spitale, sistemul nu va putea functiona fara medici." Dr. Vasile Astarastoaie
» Export de inteligenta
"Ministerul Sanatatii a spus ca va aduna toate posturile lunar. Asta inseamna ca dupa indeplinirea tuturor formalitatilor, daca la sfarsitul lunii ianuarie se scot posturile, abia in mai-iunie se ocupa. Cei 2.000 de specialisti nu au loc de munca, iar speranta este abia in 2009. Nu au ajutor de somaj, singura sansa este sa plece in strainatate. Romania exporta astfel medici buni, formati prin eforturi proprii." Prof. dr. Vasile Astarastoaie
» Specialitate desfiintata
"Lipsa specialistilor si faptul ca tinerii medici nu mai pot fi pregatiti vor duce la dezastre in Sanatate. Din cauza ca specialitatea de ortopedie pediatrica a fost desfiintata, sub pretextul ca asa se practica in UE, nu se mai face pregatirea medicilor rezidenti in sistem de patru ani. Lipsa de medici pediatri ortopezi face ca linia de garda sa fie asigurata cu mare dificultate." Conf. dr. Gheorghe Burnei, Spitalul de Copii "M. Curie"
Circuitul, pana la blocarea posturilor
l Spitalele fac cerere catre Ministerul Sanatatii de scoatere la concurs a posturilor.
l Numarul posturilor este restrans, pe motiv ca bugetul aprobat de ordonatorul de credite (Ministerul Sanatatii) spitalelor este mic, iar 70-80% din bani sunt cheltuieli de personal.
l Posturile se publica in "Viata medicala", iar informatia nu ajunge in timp util la cei interesati.
l Astfel se explica de ce la concursuri se prezinta unul sau doi candidati.
