» Bioetica s-a nascut dintr-o necesitate fireasca a omului de a fi tratat ca persoana,
si nu ca un simplu obiect.
» Experientele pe fiinte umane si progresele in medicina au dus la crearea unui comitet de bioetica in Consiliul Europei.
» Romania este singura tara din UE care nu are o institutie nationala de bioetica.
In Romania nu se doreste in mod real un control etic in activitatea medicala al carei principal obiectiv este fiinta umana. Reproducerea umana asistata, transplantul de organe, studiile clinice pe subiecti umani, calitatea actului medical, respectarea consimtamantului pacientului, a confidentialitatii, a principiului justitiei si egalitatii de sanse pentru orice cetatean roman de a accede la servicii medicale etc. sunt cateva dintre activitatile medicale care au nevoie de limitele impuse de bioetica. "La nivelul Consiliului Europei, cele 46 de tari au un comitet director de bioetica, iar acesta redacteaza recomandari. Cel mai important document este protocolul de la Oviedo-Conventia privind drepturile omului in domeniul bioeticii. Documentul cuprinde o serie de protocoale referitoare la transplant, eutanasie, clonare. Incet, incet ele au fost acceptate si au devenit legi.
Conventia a fost recunoscuta de 39 de tari ale Consiliului Europei. In 2001, Romania a aderat la Conventia de la Oviedo, dar, din pacate, nu exista institutii care sa supravegheze legile respective. Nu se spune ce se intampla daca cineva din Romania incalca aceste reguli", a explicat profesorul Vasile Astarastoaie, presedintele Colegiului Medicilor din Romania. El a subliniat ca in toate tarile UE, cu exceptia Romaniei, exista comitete nationale de bioetica acestea avand o forta extraordinara. "In domeniul stiintelor vietii nici o lege nu poate intra in Parlament daca nu are aviz consultativ pozitiv al comitetului. In schimb, Romania are «n» comitete bioetica, in afara de unul national. Nimeni nu si-a asumat aceasta raspundere. Cred ca nu se doreste", a mai spus prof. dr. Vasile Astarastoaie, care conduce Comisia de bioetica din cadrul Colegiului Medicilor din Romania. "Vorbim mereu de malpraxis, dar nu stim ce inseamna buna practica medicala.
Povestile cu protocoalele medicale si ghidurile sunt de fapt praf aruncat in ochi. Nu rezolvam nimic atat timp cat nu s-au stabilit standardele", a mai spus prof. Astarastoaie. Inexistenta acestor comitete de etica reprezinta o consecinta indirecta a orgoliului profesionistilor din Romania, precum si dorinta lor de afirmare pe plan profesional. "Etica si bioetica sunt, in general, conservatoare si prudente pentru ca omenirea a invatat, din experienta, ca 90% din cazuri descoperirile stiintifice sunt utilizate in scop distructiv si pe urma in scop constructiv. Intr-o societate in care se discuta mai mult de pragmatism decat de morala, un comitet romanesc de etica este perceput negativ de politicieni, de liderii de opinie si uneori chiar de mass-media", a mai spus prof. dr. Astarastoaie.
El arata ca bioetica are o dimensiune globala care, in medicina, se refera la patru principii unanim acceptate: autonomia pacientului, principiul binefacerii, principiul non-vatamarii si principiul echitatii si justitiei. Parintii bioeticii spun ca nu poate sa existe o bioetica universala in afara de cea crestina. Incet, incet bioetica s-a transferat spre ceea ce se numeste biodrept. Astfel, au aparut norme juridice pentru a opri abuzurile care pot aparea in domeniul stiintelor vietii.
Vaccinarea HPV, un caz de sfidare a eticii
Scandalul vaccinarii contra HPV la fetitele de clasa a IV – este un exemplu de incalcare a normelor de bioetica. Modul in care s-a facut publicitate la vaccinul celor doua firme private este considerat de prof. Astarastoaie total neetic. "In nici o tara din lume, nici macar in acelea cu regim dictatorial, nu este posibila o asemenea sfidare. Mi se pare total neetic si ma mir ca CNA nu a intervenit. Ni s-a spus ca aceasta campanie este finantata si sustinuta de catre cele doua firme care vand vaccinul si, atentie, nu il doneaza. Eu, ca medic, nu stiu daca acest vaccin face bine sau nu, daramite un parinte. Aceste vaccinari se fac si in alte tari, dar acolo au avut loc dezbateri ample, s-au luat avize de la comitetele de bioetica cu anumite restrictii, cum ar fi varsta", a spus prof. Astarastoaie.
