Uncopil de 5 ani din Călăraşi va beneficia în Italia de o intervenţie care îl va scăpa de o boală gravă a sângelui.
Vlad Decu, un băiat în vârstă de 5 ani, din Călăraşi, s-a născut cu talase-mie majoră, o boală gravă a sângelui, care îl trimite la transfuzii cam o dată pe lună. Şansa lui pentru a scăpa de această afecţiune genetică este un transplant cu celule stem, pe care îl va face în Italia. Acum 10 ani, când terapiile moderne pentru talasemia majoră nu erau disponibile pe piaţă, majoritatea copiilor care purtau această afecţiune mureau din cauza tratamentelor cu fier pe care le făceau. „Acestea le determinau insuficienţă de organe şi mulţi decedau”, spune medicul Florentina Vlădăreanu, de la Institutul Naţional de Hematologie din Bucureşti.
Surioara Maria, salvarea lui Vlăduţ
Pentru ca intervenţia de transplant să fie posibilă, părinţii lui Vlăduţ au decis să îi facă o surioară, astfel încât să poată fi recoltate celule stem din cordonul ombilical, care mai apoi să fie folosite la transplantul băiatului. „În momentul în care am aflat că există un centru de sânge placentar în România, am luat decizia de a mai face încă un copil, chiar cu riscul de a-i transmite şi lui gena care dă această boală”, povesteşte Magda, mămica lui Vlăduţ. După 10 săptămâni de sarcină, femeia a aflat că sarcina poate continua fără probleme, deoarece copilul pe care îl poartă în burtă nu riscă să se îmbolnăvească asemenea lui Vlăduţ. „Şi aşa am născut o fetiţă perfect sănătoasă, Maria, care este un donator perfect pentru Vlăduţ”, mai spune Magda.
Costurile transplantului sunt de 150.000 de euro
Banca de celule stem pe care familia lui Vlăduţ a ales-o pentru depunerea probelor a fost Cord Blood Center, una dintre cele mai cunoscute din România. „Grefa de la micuţa Maria se află acum stocată în banca noastră şi, în momentul în care clinica din Italia va considera că a sosit momentul optim pentru transplant, noi le-o vom pune la dispoziţie”, a declarat medicul Ana Maria Mocan de la Cord Blood Center. Transplantul lui Vlăduţ este unul de tip fraternar şi costă cam 150.000 de euro, familia reuşind până acum să strângă peste trei sferturi din sumă. În lume, sângele placentar din cordonul ombilical este folosit de peste 20 de ani pentru transplan-turi. În România, au fost prele-vate până acum celule stem din cordonul ombilical de la peste 20.000 de tinere mămici. „Dintre acestea şase familii au solicitat probe din banca de celule. Afecţiunile pentru care au fost cerute celule stem au fost în principal leucemiile şi talasemii-le”, a explicat Sergiu Habago, reprezentant Cord Blood Center.
Prelevarea, foarte importantă
Numărul mămicilor care cer recoltare de celule stem la naştere este în creştere şi în România, însă specialiştii atrag atenţia că este foarte important modul în care acestea sunt prelevate. „Contează foarte mult modul în care se face recoltarea. Dacă aceasta este compromisă şi există contaminări, piere şi şansa de a le putea folosi la un eventual transplant”, a precizat Sergiu Habago. Acesta a mai spus că este foarte important ca numărul de celule stem prelevate să fie cât mai mare. „Cu cât mai multe, cu atât mai bine”, a adăugat el. Dacă volumul de celule stem prelevate este mare (aproximativ 70 ml), acestea pot fi folosite până la o vârstă mai înaintată (până când persoana ajunge la 50- maximum 100 de kilograme). „Este important ca prin procesare să nu fie redus volumul de celule stem şi să fie pierdute «celulele resursă»”, a menţionat Habago. Specialiştii speră ca pe viitor să poată fi identificate tehnici care să ajute la creşterea calităţii trans-planturilor făcute cu aceste celule.
Pentru a se asigura că sângele placentar nu va fi contaminat şi că îl vor putea folosi în caz de nevoie, părinţii trebuie să se intereseze dacă banca aleasă are autorizaţie de funcţionare. În România, din 15 bănci de celule stem, doar şapte deţin certificare. Celulele recoltate la naştere pot fi folosite în tratamentul a peste 70 de boli, în principal afecţiuni ale sângelui: talasemie majoră, limfom Non-Hodgkin, leucemie, anemii severe. În România, cam 5% dintre familii solicită o astfel de procedură, în timp ce în Grecia şi în Slovacia, proporţia este de peste 20%.
2006 Anul în care a avut loc prima recoltare de celule stem la noi în ţară .