Ministerului Sănătăţii şi asociaţiile de pacienţi din România au format un grup comun de lucru care va elabora prima strategie naţională pentru combaterea hepatitei C în ţara noastră.
Ideea de a forma un grup comun de lucru cu specialişti ai Ministerului Sănătăţii şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi pentru elaborarea primei strategii de combatere a hepatitei C în ţara noastră a apărut după ce la sfârşitul lunii martie, asociaţiile de pacienţi au elaborat Carta Albă a Hepatitei C în România. Acesta este primul document prin care societatea civilă propune o politică publică privind combaterea hepatitei C în ţara noastră.
Documentul prezintă situaţia delicată a României în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de hepatita C, analizează practicile europene în combaterea acestei boli şi oferă soluţii pentru o strategie naţională.
România este situată pe un nedorit loc fruntaş între statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte prevalenţa hepatitei C. Cercetările epidemiologice recente indică un număr de circa 600.000 de români infectaţi, dintre care 80% – 90% cu hepatită C în fază cronică.
„România este ţara cu cea mai mare prevalenţă europeană în ceea ce priveşte hepatita C. Am tratat un număr redus de pacienţi, ceea ce înseamnă că avem un bazin mare de români încă infectaţi cronic. Hepatita C este o boală vindecabilă dacă este depistată într-un stadiu timpuriu de hepatită cronică. Si chiar dacă investiţia într-un tratament antiviral modern poate ajunge până la 30.000 de euro, nu se compară cu costurile cumulative ale bolii lăsate netrată – care ajunge la ciroză, complicaţii sau transplant, ceea ce înseamnă costuri de sute de ori mai mari”, spune conf dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterolog la Institutul Clinic Fundeni.
Presiune asupra sistemului de asigurări de sănătate
Plecând de la estimările actuale, studiile relevă că, în anul 2028, România s-ar putea confrunta cu circa 260.000 de cazuri de hepatită cronică, 100.000 de cazuri de ciroză compensată şi 40.000 de cazuri de ciroză decompensată. O asemenea morbiditate ar pune presiuni majore asupra sistemului de asigurări de sănătate pentru îngrijirea pacienţilor aflaţi în stadii avansate ale bolii.
Prin Carta Albă a hepatitei C, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), cu sprijinul Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA), propun autorităţilor publice responsabile un parteneriat în scopul elaborării şi implementării în comun a unei Strategii naţionale de combatere a hepatitei C. Acest mod de lucru inovativ pentru ţara noastră poate servi pe viitor drept model şi pentru alte iniţiative menite să amelioreze starea de sănătate a românilor.
„Din ce in ce mai multe asociaţii îşi asumă cu multă responsabilitate rolul pe care eu am încercat să îl promovez şi în mandatul precedent, şi anume să colaboreze cu autorităţile pentru a lua o decizie. Am hotărât la nivelul conducerii Ministerului Sănătăţii să consolidăm prin protocoale o relaţie instituţională între autoritate şi asociaţiile de pacienti, pentru a duce mesajul mai departe către cetăţeni. România are o problemă cu hepatita C, cum are şi cu multe altele. Conştientizând că aceasta există, împreună putem găsi soluţia. Întâlnirea de astăzi este un pas în identificarea priorităţilor pentru a veni în sprijinul pacienţilor”, a declarat Eugen Nicolaescu, Ministrul Sănătăţii.
Modele europene de combatere a problemei
O strategie naţională dedicată şi bine formulată ajută la identificarea şi ierarhizarea principalelor probleme, la coordonarea tuturor actorilor implicaţi şi la stabilirea unor sisteme standardizate de practică şi gestiune a informaţiilor. Una dintre propunerile din Carta Albă a hepatitei C este elaborarea unui sistem unic de înregistrare a pacienţilor cu hepatită C în România astfel încât medicii să poată să monitorizeze mai uşor evoluţia acestei boli în ţara noastră.
Studiile europene arat că ţara noastră se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte monitorizarea hepatitei C. România ocupă locul 25 din 27 în Indexul European al Hepatitei, lansat în 2012 de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Boli de Ficat. Acesta este un instrument de monitorizare şi evaluare a politicilor de combatere a hepatitelor B şi C în statele Uniunii Europene şi în Croaţia, Norvegia, Elveţia, iar specialiştii europeni recomandă autorităţilor din România să se inspire din politicile implementate în alte state pentru a controla această problemă de sănătate publică.
„Am identificat foarte multe practici bune la nivel european care ar putea îmbunătăţii într-un mod semnificativ viaţa pacienţilor cu hepatita C şi care în acelaşi timp ar economisi resurse financiare. De aceea, noi încurajăm toate ţările să dezvolte o strategie proprie pentru hepatita C – care să ţină cont de nevoile locale. Suntem convinşi că România va fi un exemplu pentru multe ţări daca îşi dezvoltă propria strategie de luptă împotriva hepatitei C”, spune Stanimir Hasurdjiev, director executiv ELPA.
