Casa de Asigurări de Sănătate vrea un program IT care să administreze toate datele pacienţilor români. Principalii jucători din industria IT susţin că există deja „abonaţi” la acest contract în valoare de 40 milioane de euro.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pregăteşte pentru toamna aceasta o nouă licitaţie pentru informatizarea sistemului medical românesc. Mai exact, CNAS vrea să cumpere un sistem informatic care să gestioneze dosarele electronice de sănătate ale pacienţilor. Acestea ar urma să conţină tot istoricul medical al unui pacient, cu diagnostice de la medicul de familie, de la specialistul din spitalul public ori din privat. Practic, orice vizită pe care un pacient o va face în sistemul medical românesc, inclusiv cea de la farmacie, va fi înregistrată în acest sistem. Acum, sistemul unic integrat (SIUI) ţine doar o evidenţă a pacienţilor înscrişi la medicii de familie şi a reţetelor primite de la aceştia.
Abonaţi la contractul cu statul
Dosarul va conţine date de la examenul clinic, diagnostice, recomandări, concedii medicale, medicamente prescrise, analize. Cu ajutorul acestui dosar, autorităţile vor putea pune la punct mult aşteptatul card european al asiguratului şi prescripţia electronică de reţete.
Contractul pentru softul care va administra dosarele electronice ale pacienţilor valorează 40 de milioane de euro, dar nu a putut fi atribuit nici unui producător IT, întrucât la prima rundă a licitaţiei procedura a fost contestată de Ericcson România. Producătorul nu a vrut să comenteze această decizie, dar surse din piaţă susţin că multe dintre cerinţele pentru participarea la licitaţie sunt exagerate (ex.: cifra de afaceri din ultimii trei ani trebuie să fie de 130,91 milioane de lei) şi că „există deja abonaţi la contractul cu statul”.
Potrivit acestora, preferaţii statului ar fi Asesoft şi Siveco. Ultimul producător este cunoscut pentru implementarea SIUI, un soft care a dat de nenumărate ori peste cap activitatea medicilor de familie. Pentru acest program „greoi” şi limitat statul a cheltuit 100 milioane de euro. Practic, prin acest program CNAS evită să plătească de două ori acelaşi serviciu, iar pacienţii nu se mai pot înregistra la mai mulţi medici de familie odată. Ca să completeze ce statul a întârziat să facă, mulţi medici de familie şi specialişti şi-au achiziţionat, pe lângă SIUI, softuri specializate care creează dosarul medical al pacienţilor. Astăzi, peste 3.000 de medici de familie sunt deja informatizaţi şi alte câteva mii de medici specialişti din policlinici şi spital au deja programe pentru dosarele medicale ale pacienţilor.
În aceste condiţii, de ce mai este nevoie să dea statul 40 de milioane de euro pentru un nou soft pe care alţii l-au gândit şi implementat înainte? „Poate ar fi bine ca producătorii importanţi de pe piaţă să fie întrebaţi, consultaţi şi să se găseacă o soluţie ca să interconectăm sistemele. Cu un alt soft impus, medicii care şi-au informatizat complet cabinetele vor pierde datele medicale ale pacienţilor”, spune Andreas Fruth, reprezentantul unei firme IT cu proiecte în domeniul medical.
Totuşi există şi medici care s-au limitat să folosească doar sistemul statului şi care nu au apelat la programe informatice private de gestiune a cabinetelor. „Ştiam că la un moment dat va veni un soft impus şi nu mi-am bătut capul. Ceilalţi medici care au deja probabil că îşi vor achiziţiona interfeţe care să le transfere datele”, a spus medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti.
Expertul în sănătate Dragoş Dinu spune însă că este nevoie de centralizarea tuturor datelor. „E nevoie de un dosar electronic central, cu date de la toţi furnizorii de sănătate – medici de familie, medici de policlinică, medici de spital, astfel încât să poată fi creat şi cardul electronic al asiguratului”, a explicat el. Acesta spune că succesul programului depinde de transparenţa licitaţiei. „Să nu îi mai lăsăm «pe unii» să inventeze roata, ci să găsim producători care au implementat deja sistemul în alte ţări „, a spus Dinu. Noul sistem informatic vizează interconectivitatea între toţi actorii sistemului. „Din acest motiv se ridică şi problema securităţii datelor”, atrage atenţia Andreas Fruth. Informaţia va trebui să circule de la medicul de familie până la cel de spital. Totodată, va asigura transparenţa în decontarea serviciilor medicale.
În prezent, România înregistrează un nivel scăzut de informatizare faţă de UE. „Până acum oficialii au vizat îmbunătăţirea activităţii de raportare în domeniul medical. Nu s-a pus accentul pe creşterea calităţii actului medical”, este de părere Dragoş Gâtlan, directorul unei companii cu peste 100 de proiecte de informatizare în medicină.
Ce ar face principalii actori din industria IT, dacă ar avea la dispoziţie banii statului:
prescripţie electronică;
dosar electronic de sănătate pentru pacienţi;
card de sănătate;
programe de evaluare a stării de sănătate la nivel regional şi naţional;
registre electronice pentru programele naţionale de sănătate (cancer, tuberculoză etc.);
proiecte de telemedicină.
