Este oficial! Poluarea din aer poate declanşa cancerul. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a anunţat săptămâna trecută că experţii internaţionali au ajuns la concluzia ca aerul poluat poate cauza cancer pulmonar si cancer al vezicii urinare. Profesorul doctor Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Naţionale de Pneumologie din România explică într-un interviu pentru cititorii România liberă cum ne afectează poluarea organismul şi prin urmare, sănătatea. El oferă sfaturi pentru a limita expunerea la poluarea şi pentru a preveni o serie de boli grave cauzate printre alte de poluare.
“Nu este o surpriză. Semnalele au fost repetate de multe ori în literatura stiinţifică. În cazurile de cancer pulmonar în care nu se descoperă o cauză imediată, este clar că intervine poluarea, de la cea industrială, până la cea casnică. Sunt extrem de mulţi factori de poluare la care suntem expuşi, despre care se vorbeşte din păcate foarte puţin, dar care în timp acţionează în special asupra plămânilor, generând o serie de afecţiuni”, explică profesorul doctor Florin Mihălţan.
Cum ne afectează poluarea organismul şi prin urmare sănătatea?
Particulele poluante, pe care le inhalăm, se depun la nivelul alveolei, locul unde se filtrează aerul, unde se îmbogăţeşte sângele în oxigen, unde se fac epurările de dioxid de carbon, generând reacţii celulare locale, de fapt reacţii de apărare a organismului. De aceea, atunci când intrăm într-un loc poluat, începem să tuşim sau să avem secreţii în exces. În timp, particulele poluante afectează funcţia respiratorie a organismului. Noi toţi pierdem din capacitatea noastră respiratorie cam 25 de ml pe an, în mod fiziologic. Particulele poluante şi fumatul accelerează declinul capacităţii respiratorii de până la trei ori. Deci, un individ care este expus în exces la fum de ţigară, sau la poluare, riscă la 40-45 de ani să aibă o capacitate respiratorie la limită, începe să gâfâie la eforturi mici, de la mersul pe trepte, până la mersul în plan orizontal sau chiar în repaus, stând în pat. Toate aceste sunt efecte ale particulelor poluante asupra arborelui respirator. În plus, aceste particulele determină în organism înmulţirea anormală a celulelor şi apariţia celulelor atipice, canceroase la nivelul plămânilor.
Ce boli poate declanşa sau agrava poluarea?
În afară de cancerul pulmonar, poluarea este un factor generator sau de risc pentru un grup masiv de boli respiratorii cronice, în care intră astmul bronşic, enfizemul pulmonar, bronşita cronică, la care se mai adaugă fibrozele interstiţiale sau bronşectaziile. Este important de ştiut că după expunerea la poluare, imunitatea organismului scade, iar riscul de infecţii respiratorii creşte.
Care este incidenţa bolilor cauzate de poluare în România?
Cifrele în domeniul bolilor respiratorii sunt îngrijorătoare. Discutăm foarte mult despre tuberculoză, care ne propulsează pe primul loc în Europa ca prevalenţă, dar acesta este o boală infecţioasă în scădere, în timp ce uităm că există o multitudine de alte boli cronice legate de poluare care bat la uşă şi de care va trebui să ne ocupăm serios, deoarece pun o presiune mare asupra sistemului. Avem în jur de un million de bolnavi de BPOC, adică 1 din 10 români suferă de această boală, avem între 800.000 şi 1.200.000 de astmatici adulţi şi copii, cancerul bronhopulmonar este prima cauză de mortalitate în rândul bărbaţilor, iar la femei a ajuns pe locul doi sau trei şi este într-o creştere vizibilă. Pentrul restul bolilor respiratorii nu avem date statistice, dar din ceea ce observăm în spitale, numărul cazurilor este în creştere, în special în sezonul rece.
Cum arată aceste cifre în comparaţie cu restul Europei?
În comparaţie cu restul Europei, stăm prost deoarece toate aceste afecţiuni non-transmisibile cronice beneficiază de programe şi registre naţionale, care la noi nu există. Programele naţionale au darul de a îmblânzi evoluţia acestor afecţiuni şi de a strânge legătura între medicul de familie şi medicul specialist care permite o depistare precoce a pacienţilor şi supravegherea lor în timp. În România, atât bronşita cronică, cât şi enfizemul pulmonar se depistează tardiv, de obicei când afecţiunile sunt severe, iar astmul bronşic este de multe ori subdiagnosticat deoarece este confundat cu infecţii banale. De aici, derivă şi alte probleme, precum monitorizarea pacienţilor pe termen lung.
Un articol recent din New York Times informează că Bulgaria este ţara cu cel mai poluat aer din Europa. Cât de poluat este aerul din România?
În România, sunt foarte puţine studii care demostrează expunerea la particule poluante. În general, se ştie că Bucureştiul este un oraş extrem de poluat, cu expunere mare în special în marile intersecţii, un exemplu este piaţa Universităţii. În general, marile oraşe din cauza supraaglomerării, în special cu automobile, sunt foarte poluate. De asemenea, se ştie că oraşele care au avut în apropiere industrie puternică sunt poluate, un exemplu este Copşa Mică. Industria poluează prin lipsa filtrelor performante, prin combustia de la termocentrale, prin arderi de cărbune şi lemn. În afară de poluarea industrială, mai există şi cea casnică, despre care se ştie mai puţin. Avem o multitudine de factori poluanţi în casă, începând de la prezenţa instalaţiilor vechi, izolate cu azbest, până la o serie de deodorante sau substanţe de curăţare sau lustruire a mobilei pe care le folosim. Toate aceste recipiente desfăcute şi lăsate ulterior în debara, rămân factori poluanţi în casă, care pot să genereze consecinţe pe termen lung.
Cât de complicat şi costisitor este tratamentul pentru bolile respiratorii?
Din momentul în care se depistează boala, tratamentul este zilnic, pe o perioadă îndelungată, uneori toată viaţa, atât în cazul BPOC, cât şi în cazul astmului. Majoritatea tipurilor de medicamente utilizate sunt din domeniul inhalatoarelor: spray-uri care dilată bronhiile şi uşurează intrarea aerului în plămâni, altele au efect inflamator, scad secreţii şi ajută la ameliorarea bolii. Astfel, aceste inhalatoare au darul, prin administrare regulată, de a controla boala, pe de-o parte, iar pe de altă parte, prin administrarea în timpul crizelor, de a salva viaţa pacienţilor. Ele sunt în regim de compensare de până la 75%, de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări, dar chiar şi aşa sumele lunare pe care trebuie să le plătească un pacient ajung la 100-150 de lei. Ar merita ca această compensare să meargă până la sută la sută, deoarece există o categorie de români sărăci, oameni cu ajutoare sociale şi pensii foarte mici, care chiar dacă au o compensare substanţială, uneori au alte boli pentru care trebuie să cumpere medicamente şi renunţă la tratament.
Aveţi date în ceea ce priveşte adeziunea pacienţilor la tratament?
Doar 45 la sută din pacienţi aderă la tratament. Din păcate, există o rezistenţă în ţara noastră la folosirea inhalatoarelor, deoarece pacienţii sunt adepţii tabletelor. În plus, mulţi astmatici renunţă la inhalatoare după câteva luni, în care boala are o remisie spectaculoasă, deoarece consideră în mod eronat că s-au vindecat. Alţi bolnavi nu au bani pentru a continua tratamentul. În aceste condiţii, mulţi pacienţi ajung în spital cu forme severe de boală.
Există un registru naţional al pacienţilor cu boli respiratorii?
Nu, nu există un registru national. Singurele dovezi pe care le recoltăm sunt cele din datele Institutului Naţional de Statistică, de la internările din spitale, de la medicii de familie, dar sunt date care se suprapun de multe ori şi nu sunt aproapiate de realitate.
Ce soluţii există pentru îmbunătăţirea situaţiei pacienţilor?
Societatea Naţională de Pneumologie a efectuat multe campanii de informare a pacienţilor, a elaborat caiete educative gratuite pentru bolanvii cu BPOC şi astm, a derulat programe de screening prin efectuarea de spirometrii, investigaţie care este în suferinţă din cauza numărului mic de aparate din ţară şi a numărului mic de specialişti care fac această analiză. Dar, pe de altă parte, în raportările de la Ministerul Sănătăţii sunt importante doar bolile cardiovasculare, obezitatea, diabetul. Cred că este un semnal de alarmă faptul că în aceste raportări se menţionează doar câteva lucruri despre tabagism şi mai nimic despre bolile respiratorii. Cred că se impune să fie elaborate programe care să fie susţinute financiar pentru a monitoriza şi a trata corect pacienţii.
