Statul trebuie să-şi păstreze rolul de asistent social în domeniul sănătăţii, iar dezvoltarea investiţiilor de stat şi private aşteaptă deciziile politice pentru a-şi putea trasa bugetele viitoare, sunt concluziile Health Forum 2012.
Evenimentul, organizat de Medien Conferences cu sprijinul InfoSănătate, în parteneriat cu Astra Asigurări, Nicomed şi Hiperdia, a luat pulsul sistemului naţional de sănătate, investiţiilor, bugetului alocat şi efectelor noilor reglementări şi fiscalităţii asupra actului medical. În cadrul evenimentului a fost lansat Ghidul Naţional al Clinicilor şi Spitalelor, care recomandă 663 de clinici şi instituţii spitaliceşti din ţară – un produs Medien Holding realizat în parteneriat cu InfoSănătate, Hiperdia şi Clinicco.
„Finanţarea sistemului de sănătate e o decizie politică, (după alegeri) vom vedea exact bugetul alocat,” spune Florin Lăzăroiu, ŞEF Serviciu Farmaceutic, Dispozitive şi Clawback, Casa Naţională de Sănătate. „Taxele, din punct de vedere personal, sunt destul de mari: nu e o soluţie creşterea lor”, adaugă Lăzăroiu.
„Subfinanţarea este principala problemă a sistemului, iar problema în primul rând este recunoaşterea acestui lucru la nivel de autoritate,” spune Sorin Popescu, Lider al grupului de Comunicare, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
„Chiar dacă România are alocat 4% din PIB pentru sănătate, este insuficient. Un studiu OECD relevă că deşi economiile ţărilor au crescut din anii 60, bugetul alocat a crescut de la 4% la o medie de 9% în ţările OECD, în prezent. Sănătatea e victima eficienţei sale: cu cât e mai bună, cu atât produce probleme mai mari bugetului. Însă una e să ai o speranţă de viaţă medie de 70 de ani, ca în România, şi alta e să ai cu 10 ani mai mult, ca în alte ţări UE”, susţine Popescu.
Soluţia stă în realizarea unui sistem fiscal predictibil şi stabil.
„Cred că trebuie scoase la lumină mai multe resurse existente. Decât să impozitezi mai mult o plajă mai mică de impozitare, mai bine scoţi la lumină alte fonduri. Evident, există şi o componentă politică pentru creşterea bugetului sănătăţii” a mai spus Popescu.
„Cu siguranţă finanţarea sistemului medical e o problemă, însă nu cred că poţi creşte taxele cât timp există loc pentru creşterea gradului de colectare. Creşterea taxelor acum, în criză, cred că ar fi total neproductivă la nivelul economiei. Cu siguranţă, o populaţie mai sănătoasă ar produce creştere economică, însă modelele bugetare trebuie adaptate realităţilor României” adaugă Laurenţie Mihai, Director executiv, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
„Am mari îndoieli că va exista voinţă politică pentru o modificare radicală a sistemuuli de sănătate. Interesele sunt foarte puternice, şi nu ştiu dacă în final nu vom avea o nouă lege care să nu schimbe nimic în sistemul de sănătate”, a spus, la rândul său, Vasile Astărăstoae, Preşedinte, Colegiul Medicilor din România.
În acelaşi timp, achiziţiile publice vor fi o opţiune importantă pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Noul sistem, aflat în plin proces de autorizare, e menit să diminueze costul medicamentelor la nivel naţional, centralizat.
„Sistemul de achiziţii publice nu trebuie făcut ca la autostrăzi, unde avem doar trasee pe hârtie. Cred însă că ceea ce face Ministerul acum e un lucru foarte bun, însă în sistemul sanitar se cumpără termopane, RMN-uri, vată, mâncare… multe lucruri. Dacă faci achiziţie acum la medicamente, nu poţi umbla decât la marja de distribuţie, care e de 30 de lei per pacient”, spune Popescu.
„În măsura în care se va respecta noul sistem de achiziţii publice, e de apreciat. E importantă stoparea cheltuielilor necontrolate ale banului public”, a adăugat Mihai.
Una din probleme rămâne însă modul în care se efectuează achiziţiile la nivel de spital.
La rândul său, Cauldiu Ungureanu, manager, Departamentul pentru Asigurări de Viaţă şi Asigurări de Sănătate, Astra Asigurări, spune că problema subfinanţării poate găsi o soluţie în acordarea unor facilităţi fiscale, chiar şi graduale în sistem.
„Vorbesc de facilităţi fiscale totale, similare celor care există pentru ramura de pensii…noi l-am soliicitat şi pentru asigurările de viaţă, care au şi componete privind sănătatea. Sistemul de asigurări din România e practic inexistent: volumul primelor se va situa la nivelul anului 2012 probabil la 20 de milioane de euro, faţă de ţările occidentale unde se situează la miliarde de euro de zeci de ani”, spune Ungureanu.
O altă cerinţă a asigurătorilor este aceea de a avea posibilitatea de a încheia contracte cu unităţile publice spitaliceşti, lucru care, „în acest moment, deşi e posibil, nu e viabil”.
„Acest lucru ar putea să reverbereze în dotarea spiatlelor şi să răsplătească performanţa în sistemul medical”, a mai spus Ungureanu.
Cât despre sistemul privat de asigurări, „atâta vreme cât vorbim şi despre o dispersie mare a populaţiei, un astfel de sistem ar putea să asigure şi performanţa sistemului public şi privat la nivel de ţară”, a mai conchis directorul Astra Asigurări.
Mai multe amănunte în Ziarul de Business, publicaţie editată de Medien Conferences şi distribuită în fiecare joi împreună cu România Liberă, cât şi prin distribuţie controlată, la nivel naţional.
