Oamenii de ştiinţă au descoperit că o mare parte din genele despre care se credea că sunt inutile ar fi, de fapt, implicate în apariţia acestei boli grave.
Până în prezent, cea mai mare parte din ADN a fost considerată drept „junk”, mai exact o componentă fără vreun rol important în apariţia cancerului. Astăzi, „junk” ADN a fost numit ADN necodant, iar oamenii de ştiinţă spun că pseudogenele din această zonă neclară ar putea juca un rol în apariţia cancerului. Doar aproximativ 2% din genomul uman era considerat funcţional, adică apt să producă enzimele şi proteine.
„Până acum ne-am concentrat asupra celor două procente din genom”, a spus Pier Paolo Pandolfi, profesor de medicină şi patologie la Harvard Medical School, prezent la întâlnirea Asociaţiei americane pentru cercetarea cancerului de la Orlando, citat de ziarul The New York Times.
99% din gene sunt microbiene
Cercetătorul a descris o nouă dimensiune biologică în care semnalele provenind din ambele regiuni ale genomului participă la balanţa fragilă dintre comportamentul normal al celulelor şi cel malign. În timp ce studiau genomul, cercetătorii au observat că 90% din celulele care produc proteinele din corp sunt microbi. S-a format astfel o relaţie de simbioză care naşte întrebarea cine ce spaţiu ocupă. „Suntem suprapopulaţi”, spune Jeremy K. Nicholson, purtător de cuvânt la Imperial College London. El mai este de părere că 99% din genele funcţionale din corp sunt microbiene şi ar putea fi implicate în cancerul de colon, stomac, esofag şi de alte organe.
Atenţia oamenilor de ştiinţă este atrasă, de asemenea, asupra faptului că o tumoare nu este o masă omogenă de celule canceroase. Ea conţine de asemenea celule sănătoase. Celulele numite fibroblaste secretă proteine de care tumoarea are nevoie pentru a se dezvolta şi pentru a se extinde în ţesuturile înconjurătoare. Celulele sistemului imunitar se comportă ca şi cum ar trebui să vindece o rană, ajută tumoarea să crească şi stimulează generarea de vase noi de sânge. Celulele endoteliale care formează căptuşeala vaselor de sânge sunt de asemenea implicate în dezvoltarea tumorii. Toate aceste procese sunt atât de fin legate între ele, încât este greu de spus când se termină unul şi când începe altul.
Cum apar predispoziţiile la anumite tipuri de cancer
Persoanele din diferite regiuni geografice pot avea diferite ecosisteme microbiene. Anul trecut, oamenii de ştiinţă au arătat că ecosistemul microbian al japonezilor a preluat o genă dintr-o bacterie marină care nu se regăseşte în intestinele persoanelor din America de Nord şi care ar putea ajuta la digestia algelor ce învelesc sushi-ul. Faptul că oamenii din diferite regiuni ale lumii au evoluat cu ecosisteme microbiene diferite ar putea fi un factor, alături de dietă, stil de viaţă şi alţi factori de mediu, care ar explica de ce persoanele din anumite regiuni sunt predispuse la diferite tipuri de cancer.
Compoziţia ecosistemului nu se schimbă doar din considerente geografice, ci şi odată cu trecerea timpului. O dată cu îmbuntătăţirea igienei, cu modificările de dietă şi cu creşterea consumului de antibiotice, nivelul microbului Helicobacter pylori din intestinul uman a scăzut în ţările dezvoltate ceea ce a dus implicit la diminuarea cazurilor de cancer la stomac. În acelaşi timp însă, cancerul de esofag a luat amploare, favorizând speculaţia că Helicobacter pylori deţine un mecanism de apărare. Medicul Zhiheng Pei de la New York University, sugerează că lucrurile sunt mai complexe. Două tipuri de ecosisteme microbiene au fost identificate în esofagul uman. Echipa lui Zhiheng Pei a descoperit că persoanele cu esofagul inflamat sau cu o boală precanceroasă numită Esofagul Barrett sunt mai predispuse să dezvolte aşa numita microbiota de tip 2. „Momentan, este neclar dacă microbiota de tip 2 cauzează boli de esofag sau dacă refluxul gastroesofagian transformă microbiota de tip 1 în cea de tip 2. În orice caz, expunerea prelungită a esofagului la microbiote anormale ar putea fi un pas esenţial în îmbolnăvirea esofagului şi, mai apoi, în cancer”, spune Zhiheng Pei.
Inamicii nevăzuţi
Oamenii de ştiinţă mai au încă o serie de întrebări fără răspuns. Spre exemplu, de ce virusul Epstein-Barr cauzează diferite tipuri de cancer la diferite popoare? De ce pacienţii cu boli precum Parkinson sau Alzheimer au un risc scăzut pentru ma-joritatea tipurilor de cancer? De ce sunt anumite ţesu-turi mai predispuse decât altele să dezvolte tumori?
