Focalizat pe programele naţionale de oncologie, HIV-SIDA, transplant de organe şi boli cardiovasculare, raportul Curţii de Conturi arată pierderile rezultate prin ocolirea procedurilor de achiziţie şi găurile din buzunarele CNAS.
Cheltuielile efectuate în intervalul 2010-2012 pentru cele 4 programe naţionale de sănătate auditate de Curtea de Conturi au o pondere de aproximativ 43% în suma totală de 7,73 miliarde de lei alocată de CNAS pentru toate programele naţionale derulate de instituţie în cei trei ani, în număr de 13. Prima observaţie care reiese din raportul Curţii este refuzul CNAS de a organiza licitaţii la nivel naţional pentru achiziţia de medicamente, deşi exista un ordin comun al Ministerului Sănătăţii/CNAS care prevedea asta, a determinat fluctuaţii mari între preţurile de achiziţie la nivel local (fie prin licitaţie, fie prin achiziţie directă) generând pierderi importante. De pildă, acelaşi tip de citostatic cumpărat la spitalul din Constanţa cu 897 lei a fost achiziţionat de cel din Oradea cu 2.181 lei. Curtea a aproximat pierderile rezultate din lipsa unei proceduri centralizate de achiziţie comparând preţurile de cumpărare pentru cinci dintre cele mai uzitate tipuri de medicamente în tratamentele oncologice, prin raportare la cel mai mic preţ din piaţă, şi extrapolând apoi rezultatul la toată gama de medicamente. A rezultat o sumă cheltuită suplimentar de 127,3 milioane lei pentru programul de oncologie (suma este considerabilă având în vedere că acest program a înghiţit în 2012 peste 963 milioane lei) şi de 33,6 milioane lei pentru cel de tratament al HIV-SIDA.
Cum îşi tratează morţii sănătatea
Un capitol distinct în raport este dedicat auditului la CNAS. Principalele nereguli depistate: validarea nelegală a peste 3.000 de prescripţii de medicamente emise de medici de altă specialitate (pierderi de 9,8 milioane lei), validarea unor prescripţii pentru pacienţi pentru care comisiile de experţi recomandau întreruperea tratamentului (3 milioane lei), prescripţii şi eliberări de medicamente pentru pacienţi decedaţi (2 milioane lei), validarea a 8.300 prescripţii emise nelegal de medicii de familie (1,9 milioane lei), validarea a 690 prescripţii emise pentru pacienţi internaţi, dar care figurau că şi-au ridicat medicamentele din farmaciile cu circuit deschis (pierderi de 1 milion lei). Controlul efectuat la 14 case de sănătate judeţene a arătat prejudicii de 29,7 milioane lei. Din această sumă, 17,8 milioane vin doar din angajarea unor cheltuieli cu medicamentele în cadrul programului naţional de oncologie la recomandarea unor medici care nu aveau ca specialitate oncologia. Peste 8,2 milioane lei a reprezentat prejudiciul rezultat în urma prescripţiilor emise, contrar prevederilor legale, de către medicii de familie care nu aveau contract încheiat pentru prestarea de servicii în cadrul programelor naţionale de sănătate.
La concluzii, Curtea arată cum controlul efectuat de către CNAS nu a contribuit în totalitate la utilizarea cu eficienţă a resurselor în cadrul programelor naţionale de sănătate auditate, că nu s-a monitorizat suficient activitatea desfăşurată de casele de asigurări de sănătate judeţene. În cea mai mare parte a perioadei vizate de raportul Curţii, preşedintele CNAS a fost Lucian Duţă. În final, atrage atenţia una dintre recomandările Curţii: “Introducerea în legislaţia specifică a unor indicatori relevanţi cum ar fi: creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor sau ponderea pacienţilor la care s-au obţinut rezultate pozitive din aplicarea tratamentelor cu medicamente inovative care sunt mai costisitoare decât medicamentele standard”.
