Organizaţiile din România ce oferă servicii de schimb de seringi, tratament şi sprijin pentru consumatorii de droguri injectabile organizează, luni, o manifestaţie prin care cer autorităţilor să continue finanţarea centrelor care oferă servicii de bază pentru persoanele dependente de droguri.
Pe 30 iunie, o dată cu încheierea proiectului „A doua şansă” de integrare socială şi profesională a consumatorilor de droguri injectabile, centrele din România care sprijină dependenţii de droguri au rămas fără finanţare. În ultimii trei ani, perioada de implementare a proiectului din fonduri europene, aceste centre (două în Bucureşti, unul în Timişoara şi unul în Constanţa) au oferit servicii de schimb de seringi pentru 4.000 de consumatori de droguri injectabile. Dintre aceştia, 560 au primit şi tratament substitutiv, iar 129 au urmat cursuri de formare profesională.
“Serviciile de reducere a riscurilor salvează vieţi şi economisesc bani: schimbul de seringi costă 500 euro/pacient /an, adică de 12 ori mai puţin decât costul tratamentului HIV, 6.000 euro/pacient/an”, spune ValentinSimionov, director executiv al Reţelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN).
“Persoanele dependente de droguri au primit nu doar servicii, ci şanse: de a nu se îmbolnăvi, de a-şi diagnostica din timp afecţiunile medicale, de a-şi păstra familia, de a-şi găsi un partener sau prieten, de a se angaja, de a îndrăzni să îşi ceară drepturi elementare, cum ar fi dreptul la viaţă sau dreptul la tratament”, declară Maria Georgescu, director executiv al Asociaţiei Române Anti-SIDA (ARAS).
Reprezentanţii ARAS avertizează că proporţia consumatorilor de droguri injectabile în rândul persoanelor nou diagnosticate cu HIV a crescut în ultimii ani (de la 7% în 2007, la 31% în 2012), iar oprirea serviciilor de schimb de seringi va spori rata de transmitere a infecţiei cu SIDA în rândul consumatorilor, dar şi în restul populaţiei.
În România, aceste servicii, esenţiale în prevenirea infectării cu HIV sau hepatită B şi C, au fost oferite în ultimii 14 ani exclusiv de organizaţii ale societăţii civile cu suport financiar internaţional, în timp ce în alte ţări europene, programele de reducere a consecinţelor dramatice ale consumului de droguri injectabile sunt dezvoltate de autorităţile locale, în parteneriat cu societatea civilă.
