Din cauza lipsei de mişcare apar problemele cu inima, tensiunea, colonul şi, în plus, scade rezistenţa la stres.
O persoană care nu se mai simte în stare să parcurgă un kilometru pe jos ori preferă să „moară de foame” pentru a slăbi, în loc să facă mişcare, suferă de una dintre cele mai răspândite boli ale secolului 21: sedentarismul.
„Sunt multe persoane care vin la cabinet, cer un regim de slăbire şi când le spui că trebuie să facă şi puţină mişcare îţi răspund că preferă să se înfometeze. În aceste cazuri, rezultatele nu au cum să fie pe termen lung”, spune medicul Corina Zugravu, nutriţionist la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, care consideră sedentarismul o boală.
Dieta fără sport dă rezultate pe termen scurt
Medicul Ştefan Ionuţ de la cabinetul „Luana Sahian şi asociaţii” din Bucureşti se confruntă aproape zilnic cu persoane care vor să ţină dietă, dar fără să facă mişcare. „Sunt mulţi pacienţi care invocă lipsa de timp. Unii îşi cumpără aparatură pentru acasă, spre exemplu bicicletă ergonomică şi bandă de alergat, obiecte care ajung să funcţioneze pe post de mobilier, după cum ei înşişi mărturisesc”, completează nutriţionistul.
Psihologii vorbesc despre fenomenul de „decondiţionare fizică”. Din cauza stilului de viaţă co-mod, organismul începe să aibă o condiţie fizică foarte redusă, insuficientă pentru a mai putea realiza activităţi fizice cotidiene. „În această situaţie, pentru multe persoane şi urcatul scărilor devine aproape imposibil”, explică psihologul Bogdana Bursuc, de la Mind Institute din Bucureşti. Specialistul aminteşte că din cauza „decondiţionării fizice” unele persoane iau atât de mult în greutate încât ajung să nu se mai simtă confortabil cu corpul lor. „Se tem că sunt dizgraţioase sau că ceilalţi îi evaluează sau îi privesc, iar aceste lucruri devin, din păcate, o barieră în a face mişcare”, precizează psihologul.
Medicii spun că organismul nostru a fost conceput pentru mişcare. „Cam câtă făceau strămoşii noştri când mergeau la vânătoare”, spune nutriţionistul Corina Zugravu. Însă cine mai face în ziua de astăzi un asemenea efort, când alimentele aproape că ne vin de-a gata pe masă?!
„După revoluţia industrială am început să consumăm alimente ieftine, cu multe calorii şi pentru obţinerea cărora nu mai facem deloc efort”, avertizează nutriţionistul, adăugând că toate acestea au dus la înmulţirea bolilor care au legătură cu sedentarismul.
Îmbătrâniţi mai repede
Principalele afecţiuni care apar din cauza lipsei de mişcare sunt obezitatea, diabetul, afecţiuni ale aparatului cardiovascular (inima nu mai are contracţii bune, tensiunea creşte etc.), digestiv (cons-tipaţia, diverticulii pe colon, hemoroizii, problemele de tranzit), ale sistemului psihic (scade toleranţa la stres). Nu în ultimul rând, sedentarismul a făcut ca celulita să fie nelipsită de pe trupul femeilor. Totodată, lipsa de mişcare accelerează şi procesul de îmbătrânire a organismului.
Medicii ţin totuşi să atragă atenţia că „lenea” nu i-a lovit din senin pe oameni. Sedentarismul este un efect al contextului în care trăim.
„Distanţele mari şi instrumentele pe care le avem la îndemână favorizează deplasa-rea cu ma-şina şi mai puţin mer-sul pe jos. Oamenii au văzut ce beneficii au (câştig de timp, lipsa senzaţiei de oboseală) şi, ca urmare, utilizează aceste stra-tegii chiar şi atunci când nu este cazul”, spune Bogdana Bursuc.
„Lipsa de mişcare duce la o foarte proastă imunitate a organismului. Sunt persoane care nu se îngraşă chiar dacă nu fac sport, datorită unui metabolism bun, însă stau foarte prost cu imunitatea.”(Corina Zugravu, nutriţionist)
SUGESTII
Coborâţi din lift cu un etaj mai jos; dacă jobul pe care îl aveţi nu vă permite să faceţi sport, creaţi-vă singuri contexte în care să fie posibilă mişcarea: parcaţi mai departe de locul în care aveţi treabă, daţi-vă jos din autobuz mai devreme cu o staţie şi restul mergeţi pe jos, coborâţi din lift cu un etaj mai jos; practicaţi sporturi în echipă (baschet) – au un efect extraordinar în recuperarea celor cu depresie sau alte probleme de sănătate mentală; identificaţi recompense pentru comportamentele voastre: dacă vă place să vă uitaţi la televizor sau să mergeţi la cinematograf, alegeţi să faceţi asta după ce aţi practicat un exerciţiu.
