Cele mai vânate locuri la rezidenţiat sunt cele pentru stomatologie, ginecologie, dermatologie, oftalmologie şi chirurgie plastică. Puţini au mai rămas cei care aleg specializări grele, cum sunt neurochirurgia sau chirurgia cardiovasculară, care necesită mai mulţi ani de practică.
În fiecare an la rezidenţiat sunt scoase la bătaie aproape 3.000 de locuri, iar printre cele mai căutate ramuri sunt stomatologia, dermatologia, oftalmologia, ginecologia, chirurgia plastică. Acestea se iau cu punctaje mari (peste 700 de puncte din 950) şi sunt vânate de tinerii absolvenţi care speră la afaceri proprii în privat şi câştiguri substanţiale după 3-6 ani de rezidenţiat. Trebuie spus că un număr mic de medici ajung să câştige bine profesând în mediul privat, restul tinerilor absolvenţi fiind nevoiţi să lucrese în spitalele de stat pe salarii derizorii. Şi în plus, vorbim doar de medicii din Bucureşti şi din marile oraşe ale ţării.
Când şi-a ales specializarea pe care o va urma la rezidenţiat, Iuliana (25 de ani) a făcut o alegere pragmatică. „Nu voiam să stau mult în spital, să fiu chemată noaptea de acasă şi să câştig puţin, aşa că am optat pentru dermatologie. Aveam punctaj bun, puteam să îmi aleg să fac orice fel de chirurgie, dar nu am vrut. Prefer o viaţă liniştită”, spune tânărul medic.
„Nu mai visează nimeni să salveze vieţi”
Cei mai mulţi dintre absolvenţii de Medicină fac alegeri pragmatice, dar şi în funcţie de afinităţi ori relaţii. „Trebuie să ţii cont şi de ce sprijin ai după ce termini rezidenţiatul”, povesteşte Alina, rezident anul II.
„Nu mai visează nimeni să salveze vieţi”, continuă Iuliana, care îmi dă imediat şi motivul. Salariul unui medic rezident nu depăşeşte 1.500 de lei pe parcursul celor câţiva ani de studii. Astfel, sunt tot mai puţin căutate specializările foarte riscante, precum neurochirurgia, chirurgia cardiovasculară ori cele foarte solicitante, de exemplu, medicina de urgenţă, psihiatria, pediatria, unde «nu e nici rost de şpagă».
Dacă stai de vorbă cu tinerii medici, concluzia care se desprinde este că majoritatea fug de specializările care implică stres continuu şi responsabilităţi mari şi se uită în special după ramuri pe care le pot practica în privat sau în străinătate şi care aduc venituri rapide. „Te orientezi după o specialitate care să te ajute să te întreţii şi în timpul rezidenţiatului”, mărturiseşte Ana, rezident în anul al doilea la ginecologie. Rezidenţii ginecologi sunt printre cei care o duc cel mai bine în timpul perioadei de pregătire, deoarece au mulţi pacienţi şi primesc atenţii în gărzi.
O dată cu experienţa, încep să vină şi banii, care nu sunt puţini, aşa cum lasă să se înţeleagă tocmai medicii care câştigă bine. Un medic stomatolog cu 10 ani de experienţă în spate poate ajunge până la 5.000 de euro pe lună, un chirurg plastician până la 12.000 de euro pe lună.
Stomatologii au venituri între 2.000 şi 5.000 de euro
Totuşi, drumul tinerilor medici este sinuos, dacă nu au părinţi cu bani, care să le deschidă cabinete, şi dacă nu nimeresc în clinici cu specialişti dispuşi să îi înveţe meserie. Despre asta vorbeşte Alexandra, un tânăr medic stomatolog, care lucrează într-un cabinet privat, la marginea Bucureştiului. Câştigă 1.500 de lei pe lună, la 30 de ani locuieşte încă cu părinţii şi se pregăteşte să emigreze. „Este foarte greu să îţi faci clientelă, iar soluţia este să găseşti de lucru în privat, unde medicii cu experienţă îţi dau lucrări pe care ei nu au chef să le facă, spre exemplu detartraje, plombe. Mai poţi lucra şi în clinicile mari, care îţi dau o pondere de 10-20% din lucrare, dar abia dacă se adună 1.500 de lei la sfârşit de lună”, spune Alexandra. Medicii care şi-au pus deja afaceri pe picioare cu sprijinul familiei recunosc că „drumul” către câştiguri satisfăcătoare este lung şi implică, în multe cazuri, credite pe viaţă.
„Ideal este să ai un spaţiu al tău, şi cu o investiţie minimă de 7.000 de euro, îţi poţi deschide un cabinet spre care să atragi pacienţi. Cu anii, încep să vină şi câştigurile decente”, spune medicul stomatolog Octavian Boboc, care deţine un cabinet dentar în Cotroceni. Un medic stomatolog cu experienţă ajunge la câştiguri cuprinse între 2.000 şi 5.000 de euro.
În Bucureşti sunt 4.500 de medici stomatologi şi 3.000 de cabinete, cam tot atâtea câte sunt la Munchen sau la Berlin. „Medicii stomatologi vor fi căutaţi şi de acum încolo. Astăzi, vin la medic doar cei cu venituri peste medie, dar nivelul de trai va creşte şi adresabilitatea va fi mai mare”, este de părere Bogdan Bader de la BB Clinique din Bucureşti. Medicul mai atrage atenţia şi asupra unui alt aspect, acela al specializărilor. „Cu cât deţii o specializare (ortodonţie, implantologie), cu atât mai bine. Spre exemplu, extracţia unui molar de minte, pe care o va face doar chirurgul, întotdeauna va costa mai mult decât o plombă”, exemplifică el.
De avantajul obţinerii unei supraspecializări în medicina dentară ne convinge şi medicul Dragoş Epistatu, ortodont. „Te poţi specializa relativ uşor ca ortodont, mai ales că există acces la informaţiile din străinătate. Plus că niveul de trai a crescut, iar îndreptatul dinţilor cu ajutorul aparatelor a devenit o modă”, explică el. Mai mult, ortodonţia este o specialitate care se adresează în special copiilor, iar părinţii sunt dispuşi să investească. Nu în ultimul rând, este mai puţin solicitantă şi implică mai puţină muncă fizică decât stomatologia generală.
Dermatologii fac averi din tratarea ridurilor
Dermatologia este o altă specializare, care se poate practica în privat şi este căutată de absolvenţii de Medicină. „Este o specializare bănoasă, implică muncă puţină, aduce rezultate bune şi vizibile, mai ales dacă vorbim despre dermatoestetică, adică injecţii cu botox, fillere, peelingurile chimice”, exemplifică medicul dermatolog Mircea Tampa. În plus, este o specialitate care se învaţă repede şi nu are risc crescut de malpraxis, aşa cum este cazul neurochirurgiei.
Medicii care au deja afaceri în această zonă spun că dermatologia s-a dezvoltat spectaculos în ultimii 40 de ani. „E un domeniu nou, care îţi dă multe posibilităţi de dezvoltare: imunologie, histopatologie, chirurgie, estetică”, explică medicul Mihaela Leventer, care deţine Dermastyle, una dintre cele mai cunoscute clinici de dermatologie din Bucureşti. Un specialist care lucrează în această clinică câştigă în jur de 2.000 de euro pe lună. Cifra de afaceri a clinicii a atins anul trecut 600.000 de euro.
Oftalmologii, campioni la operaţii rapide şi bănoase
Oftalmologia este căutată de medicinişti, întrucât permite o viaţă confortabilă. Chirurgia se bazează mai mult pe laser, iar după rezidenţiat tinerii medici îşi pot deschide un cabinet de optică medicală sau o clinică, cu investiţii minime, care se amortizează în doi-trei ani. Irina (25 de ani) a ales oftalmologia după următoarele principii. „E o chirurgie mai delicată, curată, şi poţi lucra în privat cu o astfel de specializare. Plus că e bănoasă”, spune tânărul medic, rezident în anul al II-lea la Spitalul de Oftalmologie din Bucureşti. Totodată, cei care aleg această specializare pot lucra încă din timpul rezidenţiatului în cabinete de optică, ceea ce le dublează venitul de la spitalul public şi le aduce experienţă cu pacienţii.
Medicul oftalmolog Cristian Moraru, unul dintre cei mai cunoscuţi doctori din Bucureşti în această ramură, crede că atracţia vine în special din faptul că oftalmologia implică activitate chirurgicală şi câştiguri rapide. „Este o meserie bănoasă, operaţiile nu sunt cu mult sânge, durează puţin, maximum 20 de minute, şi sunt scumpe”, spune medicul. O operaţie de cataractă costă peste 2.200 de lei, una de dezlipire de retină peste 3.000 de lei. În plus, doctorii care nu îşi permit să îşi deschidă un cabinet pe cont propriu se pot angaja în privat, unde veniturile nu sunt tocmai mici. „La noi, un specialist care dă consultaţii câştigă 1.500 de euro, iar un chirurg peste 2.000″, spune Moraru. Cifra de afaceri a clinicii Oculus, deţinută de dr. Moraru, a atins anul trecut un milion de euro.
O altă „specializare-vedetă” a medicinei -ginecologia este, de asemenea bănoasă şi le dă medicilor tineri posibilitatea de a câştiga atât în spitalul public, cât şi în privat. „Se învaţă şi destul de uşor. Una e să operezi pe creier, alta e să ajuţi o femeie să nască ori să înveţi să faci ecografii”, exemplifică Cristian, medic rezident la Spitalul Polizu din Bucureşti. Dacă un neurochirurg pune mâna pe cuţit abia când devine medic specialist sau primar, un tânăr medic ginecolog ajunge să practice meserie şi după şase luni de rezidenţiat. Într-o zi bună un rezident la ginecologie vine acasă şi cu 1000 de lei, echivalentul salariului pe o lună, primit de la stat. Această ramură are şi partea ei de «chirurgie complicată». „Dar puţini sunt cei care rămân să opereze cancere de col sau de sân, fiindcă banii ies din obstetrică, adică din naşteri”, spune Cristian. Medicul ginecolog Ioan Stoian, cu o experienţă de peste 20 de ani în meserie, recunoaşte că principalul criteriu în alegerea ginecologiei este pragmatismul. „Ai o meserie imediat după ce ai terminat rezidenţiatul, iar dacă îţi dezvolţi propria afacere, poţi să ajungi şi la o cifră de afaceri de un milion de euro pe an”, punctează medicul Ioan Stoian, care deţine Gynecoland în Bucureşti.
Plasticienii: Banii din silicoane vin după 40 de ani
Chirurgia plastică se ia, ca şi celelalte specializări prezentate până acum, cu punctaje mari la rezidenţiat (în 2010 s-a luat cu 728 de puncte din 950), dar le este destinată în special «piloşilor». „În străinătate nu ai cum să practici chirurgie plastică, fiindcă piaţa e acoperită, iar în România ajungi să câştigi bine doar după ce îţi faci un nume. Dar mirajul acesta al chirurgiei estetice îi prinde pe mulţi «în plasă» şi probabil de aceea este încă o specialitate vânată la rezidenţiat”, spune medicul plastician Tiberiu Bratu.
Medicul Dumitru Totir, specialist în chirurgie plastică, spune că abia acum, la 40 de ani, simte că începe să câştige decent şi că nici măcar după ce a acumulat experienţă în domeniul chirurgiei plastice nu se poate lăuda cu programări pentru un an. „E o chirurgie foarte elitistă şi ajungi să investeşti foarte mulţi bani în pregătire şi în workshopurile din străinătate pentru a putea învăţa”, spune el. Clinicile mari de chirurgie estetică au cifre de afaceri cuprinse între 40.000 şi 1.000.000 de euro.
Cât se câştigă la specializările din medicină
Dermatologie estetică: 2.000- 10.000 de euro
Ginecologie: 2.000-15.000 de euro
Chirurgie plastică: 2.000-12.000 de euro
Stomatologie: 2.000- 5000 de euro
Neurochirurgie: 250 de euro – 10.000 de euro
Chirurgie cardiovasculară: 250 de euro -10.000 de euro
(o parte din sume reprezintă venituri ilicite, din clinicile private şi din prezentările făcute la diverse conferinţe)
