Nu cădeţi în păcatul de a face un bilanţ în alb şi negru, ci bucuraţi-vă de plăcerile simple: cititul, pescuitul, grădinăritul, gătitul, plimbările, călătoriile.
De câte ori nu aţi fost tentaţi să spuneţi sau nu i-aţi auzit pe ceilalţi zicând: „Abia aştept să ies la pensie”. Dar ce vine după retragerea din activitate nu este întotdeauna tot ce oamenii îşi doresc. Apar diverse afecţiuni, nu mai sunt atât de multe de făcut ori poate dispare unul dintre parteneri, iar singurătatea este greu de suportat. Şi totuşi, bătrâneţea nu este o catastrofă. „Dacă redescoperim plăcerile simple, cititul, pescuitul, gătitul, plimbările sau viaţa spirituală, nu vom cădea pradă depresiei. Orice zi activă şi în comunitate este secretul tinereţii fără bătrâneţe”, spune psihiatrul Florin Tudose, de la Spitalul Universitar din Bucureşti.
Dorinţa de a fi activ vă scapă de tristeţe
Delia B. va împlini anul acesta 65 de ani şi simte că mai are o groază de lucruri de făcut. „Parcă nu m-am plimbat destul, parcă n-am citit suficient, parcă n-aş rata nici un spectacol”, zice ea veselă şi sprintenă, în timp ce îl priveşte pe Andre Rieux într-un concert. La vârsta la care alţii trec prin „depresia vârstei a treia”, Deliei B. nu-i stau picioarele. Se plimbă aproape zilnic prin parc, în weekend-uri nu îi lipsesc slujbele de la biserică, dimineaţa şi concertele de muzică simfonică, seara. Vara bate ţara în lung şi în lat, iar dacă îi rămân bani pleacă şi în excursii internaţionale cu autocarul.
„Simt că trece foarte repede timpul şi parcă nu răzbesc să îmi duc la îndeplinire toate planurile. Pentru anul ăsta mi-aş fi dorit o maşină nouă, dar nu mai sunt atât de sigură pe reflexele mele. Am devenit mai temătoare în trafic”, mărturiseşte Delia una dintre slăbiciunile vârstei.
Depresia „vârstei a treia” începe să dea târcoale în momentul în care nu mai există activitate, spun psihologii. „Această depresie este normală, dar se adânceşte dacă sunteţi inactivi”, arată psihologul Bogdan Lucaciu, de la Federaţia Română de Psihoterapie. Găsiţi-vă preocupări şi nu vă închideţi între patru pereţi. „Fie că aveţi grijă de nepoţi, că vă scrieţi memoriile, alergaţi la maratoane sau faceţi schimb de timbre, petreceţi-vă plăcut timpul”, sugerează psihologul.
Când nu munceşte part time, Delia îşi umple timpul gătind, făcând curat prin casă, invitând pe la ea prietenele de-o viaţă sau citind. „Am microbul lecturii. Nu mi-a plăcut niciodată să fiu mărginită şi să discut doar despre serviciu. Am timp să lecturez cărţi pe care nu le-am abordat la tinereţe, dar nu mai am aceeaşi viteză a lecturii şi o memorie la fel de bună”, se destăinuie Delia.
Psihologul încurajează flexibilitatea mentală chiar şi la această vârstă, când încep să apară neînţelegerile cu cei din generaţia mai tânără, poate chiar cu propriii copii. „Nu vă ajută să le demonstraţi celor mai tineri că le ştiţi pe toate. Le puteţi povesti din experienţele voastre, dar nu cu impresia ca deţineţi adevărul. Cultura tinerilor s-a schimbat foarte mult şi depinde de dumneavoastră să le înţelegeţi psihologia”, consideră psihologul.
În momentele de singurătate, Delia se roagă. „Nu las starea asta să mă domine. Încerc să mă ţin de rutina mea, de biserică, de plimbări”, spune ea, parcă întristându-se puţin. La momentul când nu va mai fi recunoaşte că s-a gândit de câteva ori. „Totuşi, nu mă obsedează gândul morţii. Va fi un moment greu, dar cred că important este să ai conştiinţa liberă. Să nu faci rău, să nu ai sufletul încărcat, să nu laşi gândurile rele să se aşeze, să nu duşmăneşti, să nu te răzbuni. Sunt din fire mai religioasă şi asta mă ajută să nu văd moartea ca pe ceva înfiorător”, zice ea.
Mai detaşat de tot ce e material
Pentru Mihai Sorin C., 70 de ani, momentul pensionării a fost primul şoc, iar al doilea – diagnosticul de cancer. „În primul an după pensionare nu îmi găseam locul, eu fiind un om destul de activ, însă după un timp m-am mutat la Buşteni, unde mi-am făcut un mic atelier de tâmplărie. Meşteream tot timpul în lemn, veneau vecinii să vadă cum lucrez, îmi reluasem vechile pasiuni şi era bine”, rememorează el întâmplările de acum 10 ani.
Pe la vârsta de 67 de ani a simţit că încep să îl lase puterile. „Mă simţeam foarte obosit, nu mai puteam să lucrez ori să urc pe dealuri. În cele din urmă, am ajuns la spital, unde am fost diagnosticat cu cancer şi de atunci sunt mai puţin activ: îmi pierd vremea cu ziarele, cu televizorul, îmi duc soţia la cumpărături”, spune el. Ar spune despre vârsta a treia că este frumoasă, „doar să fii sănătos”. „După pensionare, devii mai detaşat de tot ce e material, nu mai eşti înverşunat în a acumula, îţi trebuie mult mai puţin că să te simţi fericit. Suferinţele te fac însă mai răutăcios. Uneori ai impresia că eşti neînţeles şi probabil că aşa şi este”, mărturiseşte el. Primul gând despre moarte l-a avut pe patul de spital. „Aveam în minte o imagine cu un creier şi cu zonele durerii aşa cum le văzusem la Discovery. Încercam să mă sustrag suferinţei. Atunci mi-am imaginat moartea ca pe un somn. Sper să fie ca atunci când adormi”, zice el.
Psihologii spun că gândurile despre moarte la această vârstă sunt fireşti, dar nu trebuie să devină obsedante. „Dacă apar astfel de gânduri, discutaţi cu preotul sau cu medicul de familie despre asta. Vă sugerez să nu consideraţi moartea o alternativă, ci să vă păstraţi curiozitatea despre mersul vieţii şi al lucrurilor care se întâmplă în jurul vostru”, sugerează psihiatrul Florin Tudose.
Pregătiţi-vă cu câţiva ani înainte pentru pensionare
În societatea românească predomină încă „teama de îmbătrânire”. „Înaintarea în vârstă este văzută ca o catastrofă, un punct care te izolează şi te însingurează. Concepţia conform căreia frumuseţea, sexul şi farmecul fizic aparţin doar tinerilor este obişnuită şi, din păcate, multe dintre persoanele vârstnice împărtăşesc această opinie. De exemplu, când o femeie ajunge la menopauză şi nu mai poate avea copii, ar trebui să accepte că odată cu îmbătrânirea ovarelor şi viaţa sa sexuală a luat sfârşit. Când bărbatul în vârstă îşi manifestă interesul sexual la fel ca în tinereţe, el este etichetat drept «bătrân indecent»”, spune psihiatrul Florin Tudose.
Totuşi, vârstei a treia nu îi este destinat neapărat bastonul. „Vioiciunea minţii şi dorinţa de a fi activ asigură o bătrâneţe frumoasă. Poate că are de suferit eroticul, mai apar inhibiţii, dar nu înseamnă că oamenii de peste 60 de ani nu mai pot să aibă plăceri”, adaugă psihologul Bogdan Lucaciu.
Specialiştii vă sfătuiesc să vă pregătiţi cu câţiva ani înainte pentru momentul pensionării şi să găsiţi alternative. „Cunosc oameni care au început să câştige mai mult şi mai bine după ce s-au pensionat. De asemenea, mulţi au avut timp, în sfârşit, să schimbe stilul de viaţă mutându-se la ţară şi redescoperind un mod mai natural de a-şi desfăşura activităţile şi de a relaţiona cu propria familie şi cu ceilalţi”, arată psihiatrul.
