Produsele bio-organice reprezintă cea mai noua tendinţă în ceea ce priveşte modul de a trăi sănătos. Fie ca sînt alimente bio, produse cosmetice, produse de îngrijire, de curăţenie sau suplimente nutritive, acestea sînt compuse din plante şi ingrediente organice nemodificate genetic, cărora nu le-ua fost adaugate în compoziţie alte produse chimice. Planta bio se cultivă pe terenuri pe care nu a fost aplicat niciun îngrăşămînt chimic.
Produsele bio sînt ambalate fără conservanţi sau alţi substituenţi chimici. Industria agricolă bio se supune unei legislaţii speciale pentru certificare. Mai sănătoase, cultivate fără pesticide, vegetalele bio nu duc lipsă de atuuri. Dar, sînt ele oare benefice pentru organismul nostru?
Fructele şi legumele bio sînt mai bogate în antioxidanţi, care ne ajută să luptăm împotriva îmbătrînirii celulare. Această diferenţă se explică în mod simplu. Pentru a rezista în faţa agresiunilor (insecte, ciuperci ori alţi dăunători), un fruct sau o legumă trebuie să-şi întărească apărarea naturală. Roşia convenţională, de exemplu, nu are nevoie să facă un efort în acest sens. Azotul chimic care o ajută să se apere îi este furnizat de îngrăşăminte. Roşia bio, în schimb, îşi extrage azotul din sol, ceea ce îi sporeşte doza de antioxidanţi, de două sau trei ori mai mare decît la roşia convenţională.
« Toate fructele şi legumele reacţionează la fel. Dozele de antioxidanţi sînt de două, trei ori mai ridicate în bio decît în convenţional», explică Marie-Joseph Amiot-Carlin, director de cercetare la Inra (Institutul naţional pentru cercetare agronomică din Franţa) şi specialist în nutriţie umană. S-a demonstrate, de asemenea, că fructele şi legumele bio sînt un pic mai bogate în fier şi în magneziu, iar cartofii bio conţin mai multă vitamina C.
Hai să vedem dacă oamenii care consumă produse bio se simt mai bine decît ceilalţi. La Inra, Marie-Joseph Amiot-Carlin a făcut o serie de analize. Zece persoane au consumat zilnic, timp de trei săptămîni, roşii bio, iar alte zece au mîncat culi non bio. La final tuturor celor 20 li s-a făcut o analiză de sînge, care a arătat că rata antioxidanţilor era aceeaşi. Roşiile bio nu au influenţat analiza celor care le-au consumat, ceea ce rămîne de explicat!
Şi alte studii arată superioritatea nutriţională a alimentelor biologice. Însa, din punct de vedere ştiintific, acest lucru nu înseamnă că sînt mai bune pentru sănătate. Studiile clinice, desfăşurate pe o perioada mare de timp, sînt necesare pentru dovedirea efectelor lor asupra sanatatii. Legumele bio conţin mai puţină apă decît legumele „clasice”. Ele sînt deci mai consistente, prin urmare sînt şi mai săţioase. Iată un atu dacă vrei să slăbeşti! O altă calitate: cum alimentele bio sînt în general mai puţin transformate decît acelea convenţionale, ele sînt deci mai ferme ca şi consistenţă. Această caracteristică este în avantajul dinţilor noştri care, potrivit specialiştilor, suferă din cauza alimentaţiei noastre prea „moi”.
În ceea ce priveşte compoziţia nutriţională, ne aşteptăm ca alimentele bio să fie mai de calitate, să conţină mai multe vitamine, oligoelemente şi alte nutrimente esenţiale. Rezultatele diverselor studii se contrazic asupra acestui aspect, de aceea este dificil de tras o concluzie. În ceea ce priveşte carnea şi laptele, este dovedit că cele bio conţin mai puţine grăsimi rele şi mai multe din cele benefice (omega-3). Cerealele şi cartofii bio conţin mai puţine proteine decît omologii lor convenţionali. În schimb, aceste alimente sînt mai bine echilibrate în aminoacizi, substanţe indispensabile pentru buna asimilare a nutrimentelor. Cerealele bio conţin mai puţin gluten, lucru care le face să fie mai puţin alergene, un lucru extrem de important pentru cei care suferă de intoleranţă la gluten.
Fructele şi legumele bio fiind cultivate fără pesticide chimice, ne-am putea imagina că dezvoltă o mulţime de boli. Astfel, unii s-au îngrijorat de prezenţa micotoxinelor pe loturile de produse bio. Aceste toxine, provenind din mucegaiuri, sînt cancerigene. Ele se dezvoltă în prezenţa umidităţii şi în locuri prost aerisite şi sînt întîlnite mai ales la cereale şi mere.
În realitate, bănuielile care planează asupra culturilor bio nu sînt fondate. «Controalele arată că nu există mai multe micotoxine în produsele bio decît în celelalte», afirmă toxicologul Jean-François Narbonne.
Agricultura bio respinge total organismele modificate genetic (OMG) şi totuşi este obligată să convieţuiască. În Statele Unite şi Canada culturile bio se învecinează cu cele OMG, ceea ce măreşte riscul de contaminare. Controale există, dar nu sînt exhaustive. În Franţa, agricultorii bio nu sînt avertizaţi de vecinătatea cu OMG; recent, mii de cultivatori de porumb bio au fost declasaţi pentru că recoltele lor au fost găsite contaminate cu porumb modificat genetic… O reglementare a Uniunii Europene, din 1 ianuarie 2009, tolerează 0,9 % de OMG în produse bio.
În SUA, vînzările de alimente organice au crescut cu 17-20% pe an, faţă de cele 2-3 procente înregistrate anual la creşterea consumului de alimente convenţionale. Revoluţia ecologică se extinde şi în Europa, cantitatea produselor obţinute fără pesticide dublîndu-se în ultimul deceniu. În Italia, statul a hotărît ca prînzurile vîndute copiilor în şcoli să fie compuse din produse exclusiv organice. În Marea Britanie (lider în agricultura ecologică) recent au fost alocate culturilor bio peste 680.000 de hectare, lucru care o situează înaintea Franţei, cu o suprafaţă de două ori mai mare. Austria şi-a propus ca 10% din mîncarea organică să fie produsă intern. În Germania toată mîncarea destinată bebeluşilor este exclusiv bio, iar München-ul utilizează produse organice la peste 30% din producţia de pîine.
Deşi alimentele bio sînt mai scumpe decît celelalte, consumul lor e în creştere şi în România. Cota lor de piaţă este estimată la cca 2% în următorii 5 ani, România înregistrînd creşteri mai rapide în acest sector decît celelalte ţări europene.
De patru-cinci ori mai scumpe decît cele convenţionale, fructele şi legumele bio, dar şi alte produse din aceeaşi categorie, nu duc lipsă de clienţi. Agricultura ecologică în sine nu înseamnă costuri mai mari decît agricultura cu pesticide, doar că producţia este mult mai mică decît acolo unde culturile sînt tratate şi ajutate artificial să realizeze cantităţi foarte mari, pentru profituri.
