Suma, calculată pentru 2012, ar putea fi mai mare, pentru că unii pacienţi nu au recunoscut, în cadrul sondajului, că au plătit doctorii, arată un studiu al SNSPA
24 de milioane de euro reprezintă valoarea şpăgilor pe care bucureştenii le-au plătit medicilor, numai anul trecut, pentru a fi mai bine trataţi în timpul intervenţiilor chirurgicale, arată o cercetare efectuată de sociologii din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Suma a fost acumulată deşi doar 6% dintre locuitorii Capitalei au fost supuşi unei operaţii în 2012. Mai mult, “este posibil ca cifrele să fie sub estimări întrucât o parte dintre respondenţi (…) au preferat să treacă sub tăcere valoarea plăţilor informale date personalului din sistemul medical, iar sondajul s-a realizat doar în rândul rezidenţilor din Bucureşti, nu şi în rândul celor din alte localităţi care au fost internaţi în Capitală”, arată realizatorii sondajului de opinie intitulat “Bucureştenii şi sănătatea”.
O operaţie, deşi este efectuată într-un spital de stat, „costă”, în medie, 1000 de lei. Chirurgul capătă cea mai mare parte – 688 de lei, iar anestezistul primeşte, la plic, de la pacienţi circa 267 de lei. Chiar şi asistentele sunt “unse” cu câte 100 de lei, în medie, potrivit aceleaşi cercetări.
O treime dintre locuitorii Capitalei sunt convinşi că dacă nu ar da nimic doctorului, acesta nu i-ar băga în seamă, în timp ce 22% cred că doar aşa primesc mai multă atenţie în comparaţie cu pacienţii care nu oferă cadouri.
În ciuda acestor date, 61% dintre bucureşteni nu cred că e corupţie să dai bani personalului medical de care ai fost mulţumit cum te-a tratat, iar 71% cred că trebuie pedepsiţi doar specialiştii care condiţionează actul medical.
Fără reţetă pentru antibiotice
Studiul realizat de departamentul de sociologie de la SNSPA arată că 77% dintre bucureşteni consideră că sănătatea lor este bună şi foarte bună. Totuşi, aproape jumătate dintre locuitorii din Capitală afirmă că principalele lor surse de informaţii pe probleme medicale sunt internetul (26%) şi televiziunea (19%). 30% preferă sfatul familiei sau al prietenilor, când se confruntă cu o problemă medicală uşoară.
19% se tratează singuri. Tocmai de aceea, o parte dintre cei consultaţi de autorii raportului este nemulţumită că nu poate cumpăra mai uşor pastile. “E exagerat să îţi ceară reţetă şi pentru antibiotice uşoare”, a declarat un bărbat de 40 de ani autorilor studiului. Totuşi, 10% dintre locuitorii Capitalei au reuşit să încalce regulile şi să cumpere din farmacii, fără reţetă, medicamente care în mod obişnuit se vând numai cu reţetă.
Bucureştenii preferă să cumpere cu preponderenţă din farmacii, chiar dacă rolul farmacistului s-a schimbat. “Meseria de farmacist tinde să se transforme din specialist în sănătate care îţi furnizează fundamentul potrivit, îţi dă ce-ţi trebuie nu ce vrei tu, începe să se transforme în vânzător care are un target care trebuie să vândă anumite chestii şi le dă pe alea chiar dacă sunt bune sau nu”, potrivit raportului “Georgrafia consumului de medicamente în farmaciile din Bucureşti”, realizat de acelaşi departament.
70% consideră că preţul medicamentelor vândute fără reţetă este prea mare, totuşi două treimi dintre locuitorii capitalei preferă să apeleze la medicina clasică, în locul celei naturiste.
