Până la 18 ani, 5,4% dintre adolescenţi au consumat cel puţin o dată droguri, 16% au făcut sex neprotejat, 23% au fumat şi 42% au băut, arată primul studiu la nivel naţional efectuat asupra adolescenţilor cu vârste între 10 şi 18 ani.
Ei petrec în jur de şapte ore pe zi în faţa televizorului şi navigând pe internet, arată „Studiul privind situaţia adolescenţilor din România”, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) .
În replică, ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, a remarcat situaţia „îngrijorătoare” şi a spus că va elabora un plan coerent pentru a rezolva problemele cu care se confruntă adolescenţii, iar reprezentanta UNICEF în România, Sandie Blanchet, a cerut Guvernului să creeze strategii naţionale care să se adreseze acestei categorii de populaţie.
6% dintre fete au rămas însărcinate cel puţin o dată
Din cei aproximativ două milioane de adolescenţi din România (10-18 ani), adică 9,43% din totalul populaţiei, aproape 49% sunt fete şi 51% sunt băieţi. În 2012, datele Institutului Naţional de Statistică arătau că 17.000 de minore (adică 1,73% din totalul adolescentelor) erau însărcinate.
Astfel, una din principalele probleme cu care se confruntă adolescenţii români este lipsa educaţiei sexuale în şcoli, dar şi faptul că, în cadrul cabinetelor existente, nu li se garantează confidenţialitatea şi nu au încredere în specialişti, a explicat, pentru România Liberă, sociologul Ionela Şufaru, de la Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS). Totodată, adolescenţii din mediul rural resimt mai mult lipsa unui serviciu medical în şcoală, iar adolescenţii consumatori de droguri se confruntă mai mult cu apariţia unei sarcini nedorite.
Un sfert din adolescenţi şi-au început viaţa sexuală: vârsta medie la care fac sex pentru prima dată este de 15 ani şi jumătate. Dintre ei, 47% au folosit un prezervativ: 63% au indicat că prezervativul îi protejează de o sarcină nedorită şi 19%, pentru a se feri de boli cu transmitere sexuală. 16% dintre ei întreţin relaţii sexuale fără să se protejeze. Adolescenţii au avut, în medie, doi parteneri sexuali, iar 68% dintre ei au un partener stabil, arată cercetarea.
5% dintre adolescenţii care şi-au început viaţa sexuală au afirmat că au practicat sexul comercial sau au plătit pentru astfel de relaţii în ultimele 12 luni şi toţi au folosit prezervativul ultima dată când au avut contact sexual cu o persoană ce practică sexul comercial.
De asemenea, 6% dintre fetele chestionate au spus că au rămas însărcinate cel puţin o dată şi nici una nu a spus că a făcut o întrerupere de sarcină.
Adolescenţii romi au avut primul contact sexual, în medie, la 14 ani, iar în rândul adolescenţilor consumatori de droguri, primul contact a avut loc la 13 ani şi jumătate.
De asemenea, riscurile produse de HIV sunt mai bine cunoscute de adolescenţii de peste 14 ani şi de cei care trăiesc în mediul urban, dar puţin ştiut de adolescenţii mai tineri şi cei care trăiesc în zona rurală.
Astfel, aceste rezultate indică o nevoie crescută pentru educaţie pentru sănătate, cu focus pe boli cu transmitere sexuală, se arată în studiu.
Băieţii iau droguri tari, fetele consumă antidepresive
În ceea ce priveşte consumul de droguri, 3,8% dintre adolescenţi au folosit droguri cel puţin o dată, iar la adolescenţii de peste 14 ani, procentul creşte la 5,4%.
// <![CDATA[
www_server_root = 'http://worker.contentchannel.ro/player';
if(typeof flowplayer == 'undefined') {
document.write('’);
document.write(”);
}
var domain = document.domain;
var domain_split = domain.split(‘.’);
var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1];
document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/e5bbc3526565919cfbaa5cf3d4104375/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
// ]]>
2,3% dintre adolescenţi au declarat că au consumat cannabis, 1% ecstasy, 1% substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (cunoscute şi sub numele de etnobotanice), 1% au luat somnifere, 1% sedative, 1% substanţe halucinogene şi 1% substanţe inhalante.
Citeşte şi PERICOL: Câţi români mor, anual, din cauza drogurilor şi cu cât a CRESCUT consumul de stupefiante
Consumul de droguri pare a fi mai răspândit în rândul băieţilor, în special drogurile tari, în timp ce în rândul fetelor este mai răspîndit consumul de sedative, somnifere şi antidepresive.
Vârsta la care copiii încep să consume droguri este cuprinsă între 11 şi 15 ani, arată cercetarea lansată marţi.
Un sfert din adolescenţi au fumat cel puţin o dată
42% dintre adolescenţi au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă- iar procentul este mai ridicat în rândul băieţilor decât în rândul fetelor (57% faţă de 27%) şi în mediul urban (50% versus 32% în mediul rural).
În plus, un sfert dintre adolescenţi au fumat cel puţin o dată în viaţă, proporţia fiind mai mare în rândul copiilor de peste 14 ani (33% faţă de 6%- copiii între 10 şi 14 ani) şi în rândul celor din mediul urban (28% versus 19% în rural).
Despre 6% din adolescenţi nu se cunosc informaţii
93,7% dintre adolescenţii intervievaţi frecventează şcoala, iar 1% dintre ei lucrează. Totuşi, despre 6% dintre ei nu se cunosc informaţii, atrage atenţia studiul.
Adolescenţii romi şi cei cu dizabilităţi sunt cei care se confruntă cel mai mult cu discriminarea, copiii romi spun că îşi construiesc relaţia cu şcoala în funcţie de modul cum îi tratează profesorii şi colegii.
Şi copiii cu dizabilităţi se simt marginalizaţi în şcoli, mai cu seamă pentru că nu există profesori şi consilieri şcolari pregătiţi pentru a răspunde nevoilor lor.
Adolescenţii petrec, în medie, 7 ore pe zi în faţa televizorului, navigând pe internet şi jucându-se jocuri video. 91% din copiii din mediul urban folosesc reţelele de socializare, faţă de 77% din copiii din mediul rural, iar procentul băieţilor este mai mare decât cel al fetelor (93% faţă de 88%).
Citeşte şi De ce abandonează copiii români şcoala. Ce ar trebui să facă autorităţile
Nouă din 10 adolescenţi se bazează pe părinţi când au nevoie de ajutor în chestiuni care ţin de sănătate şi, de asemenea, cei de peste 14 ani apelează mai mult la sfatul prietenilor decât la cel al părinţilor.
Bănicioiu: Stăm „un pic mai rău” decât celalte state europene
Principalele măsuri pe care ar trebui să le ia autorităţile se referă la adoptarea şi aplicarea unor strategii naţionale centrate pe anumite categorii-ţintă de adolescenţi, a explicat, pentru România Liberă, Gina Apolzan de la UNICEF. Astfel, ea a arătat că este necesară introducerea ca materie obligatorie educaţia pentru sănătate şi creşterea numărului de asistenţi medicali comunitari, care ar putea interveni mult mai uşor la nivel local, iar una din cele mai importante probleme cu care se confruntă, în fapt, adolescenţii, este sărăcia.
Pentru a îmbunătăţi situaţia adolescenţilor din România, autorităţile ar trebui să adopte Strategia Naţională HIV/SIDA şi Strategia Naţională pentru Sănătatea Reproducerii, care, în prezent, se află în curs de aprobare la Ministerul Sănătăţii, dar şi Strategia Naţională Antidrog şi Strategia Naţională pentru Tineret (care se află, în prezent, în dezbatere publică), a mai arătat reprezentanta UNICEF.
Pe de altă parte, ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, a arătat că situaţia este „îngrijorătoare”, că este un „moment de cotitură” şi că „stăm un pic mai rău” decât celelate state europene.
„Era vital să avem această cercetare, şi faptul că nu am avut o radiografie a situaţiei ne-a adus aici. Ştim şi cu ce ministere să colaborăm. Sunt chestiuni care trebuie rezolvate coerent, nu de azi pe mâine. În momentul în care 5,4% consumă droguri, e o viziune îngrijorătoare”, a spus ministrul Tineretului şi Sportului.
Şi reprezentanta UNICEF în România, Sandie Blanchet, a cerut Guvernului să includă adolescenţii în strategiile naţionale 2014-2020 şi că „fondurile europene vor fi alocate către planurile de acţiune aferente”.
Citeşte şi Angajament. Cum va îmbunătăţi Guvernul situaţia copiilor vulnerabili
Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion reprezentativ de 607 adolescenţi cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani, stratificat pe opt regiuni de dezvoltare şi mediul rezidenţial. Marja de eroare este de +/- 3,98%, la un nivel de încredere de 95%.
