Cu câteva zile înainte, obişnuiţi-l pe micuţ cu orele fixe de somn, vorbiţi despre regulile cele mai importante şi fiţi receptivi la îngrijorările lui.
Pregătirea pentru şcoală este bine să înceapă cu o săptămână înainte. Una dintre cele mai bune metode este obişnuirea copilului cu rutina de somn. Asiguraţi-vă că se va culca la o oră potrivită şi că se va trezi conform programului de şcoală. „Organizarea lucrurilor de acasă, precum pregătirea ghiozdanului, cutia cu mâncarea de la prânz, reamintirea regulilor vor face ca prima săptămână să fie puţin mai liniştită, deoarece copilul are un mediu predictibil şi ştie la ce se poate aştepta”, explică Gyorgy Gaspar, psiholog la Institutul Român de Psihoterapie Integrativă.
De asemenea, câteva vizite făcute la şcoală, întâlnirile cu învăţătoarea şi familiarizarea cu clasa pot să reducă semnificativ nivelul de stres şi anxietate.
Dacă şcoala beneficiază de un pachet de programe de genul after school, arătaţi-i copilului care va fi contextul în care îşi va petrece cea mai mare parte din timpul unei zile, care sunt activităţile extraşcolare în care va fi implicat şi eventual să înceapă să-şi cunoască viitorii camarazi.
Asiguraţi-l că sunteţi alături de el
La fel de important este să comunicaţi cu copilul şi să-l întrebaţi ce frici are legate de şcoală şi de colegi. Explicaţi-i că teama de nou este normală, dar că nu tot ceea ce este nou este şi neplăcut. Lăsaţi-l să ştie că sunteţi alături de el şi că înţelegeţi emoţiile prin care trece. „Făcând referire la experienţele din grădiniţă sau alte grupuri sociale în care a fost implicat copilul, faceţi o trecere cât mai uşoară la noul context şi reamintiţi-i care sunt resursele personale pe care le are”, spune Gaspar. De asemenea, învăţaţi-l să-şi înfrunte temerile, în loc să evite situaţiile pe care le consideră neplăcute.
Dragostea pentru carte se încurajează din timp
Un alt aspect important este motivarea copilului să înveţe. Părinţii trebuie să le insufle de mici copiilor dragostea pentru carte, să încerce să le cumpere materialele didactice pe care şi le doresc şi să-i îndrume spre bibliotecă.
„Sunt părinţi care au şi trei servicii. Copilul percepe că e liber, ia o notă de 4 şi se gândeşte că dacă mai ia un 10 a rezolvat problema. Oricât de ocupat ar fi un părinte, e bine să treacă o dată pe săptămână, timp de zece minute pe la şcoală să vorbească cu un profesor la materia căruia copilul are probleme”, recomandă Liliana Abibula, specialist în psihologie educaţională şi consiliere şcolară. Ea mai spune că la întâlnirile cu părinţii aleg să se prezinte doar cei care au copii cu rezultate bune.
Profesorii au şi ei un rol la fel de important în motivarea copiilor să înveţe. „Predarea mecanică a lecţiei, fără a-i implica pe copii, nu este deloc eficientă. Modul de predare a lecţiei trebuie să ţină cont de faptul că într-o clasă sunt atât elevi bine pregătiţi, cât şi mai puţin pregătiţi”, mai spune Abibula.
Maria D., profesor de limba română la un liceu din Bacău, povesteşte că i s-a întâmplat de mai multe ori să fie întrebată de elevi la ce le foloseşte cartea, dat fiind că alţi oameni şcoliţi, precum profesorii, au bani puţini şi deci o viaţă grea. „În cazuri asemănătoare, profesorii trebuie să le explice elevilor că banii se duc la fel cum vin. Cultura, în schimb, rămâne. Este bine să li se explice elevilor că modelele de oameni cu mulţi bani, dar fără carte, sunt prost privite de oameni şi că persoanele respective sunt considerate mai degrabă parvenite şi snoabe. În plus, afacerile lor sunt conduse tot de capete învăţate”, explică Liliana Abibula. Specialistul mai spune că cele mai bune rezultate la şcoală le au copiii cu părinţi cu salarii mici, unde solidaritatea şi dorinţa de a depăşi nivelul şi de a-şi ajuta familia sunt foarte mari.
