Rata abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional a crescut cu 3.5% în 2014 potrivit datelor Divorce Journey. În majoritatea cazurilor este vorba de lipsa de interes a părinţilor faţă de adolescenţi în timpul divorţului.
De asemenea, în ciclul gimnazial 2,1% dintre elevi abandonează şcoala, iar în ciclul primar 1,8% dintre elevi abandonează şcoala din cauza divorţului dintre părinţi.
Judeţele cu cele mai multe abandonuri şcolare sunt: Sibiu cu peste 6.7% abandonuri şcolare in ciclul 2 (liceal si profesional) şi Mehedinti cu 5.9% abandonuri şcolare. Rata cea mai mică de abandon şcolar in ciclul 2 se află în judeţul Giurgiu cu 1.4% abandonuri şcolare.
În anul 2015 au avut loc 31.527 de divorţuri, dintre care 42% au fost cu minori, mai exact 18523, în toată ţara, dintre care 20% dintre acestea au fost doar în Bucureşti. Divorţul părinţilor poate afecta copilul atât emoţional cât şi fizic.
“Copilul poate trece prin mai multe traume emoţionale: abandon când unul din părinţi decide să-şi refacă viaţa şi uită de familia iniţială. Se poate simţi vinovat crezând că divorţul şi separarea părinţilor s-a produs din cauza lui. Copilul se consideră “Cal de bătaie” în conflictul emoţional dintre părinţi, când, de exemplu, mama ranită de infidelitatea fostului soţ se răzbună împiedicând accesul tatălui la minor”, declară dr. Gabriela Saulea, coach Divorce Journey.
Copiii – afectaţi de divorţul părinţilor
Copiii simt diferit divorţul părinţilor, dar cu toţii sunt afectaţi de ceea ce se întâmplă în familie. Unii simt o pierdere exprimată prin: negare de genul “nu cred asta” sau “mama şi tata se vor împăca”, prin furie raportată la părinţi “cum îmi poţi strica viaţa în felul ăsta?”, “vă gândiţi doar la voi înşivă!”, “de ce divorţează părinţii mei?”, “de ce trebuie să mi se întâmple mie asta?”.
Alţi copii speră că o negociere între ei şi părinţi va schimba decizia luată deja: “dacă mă comport mai bine, poate mama şi tata se vor împăca”, iar alţii pot intra într-o depresie urâtă care le poate influenţa notele la învăţătură şi relaţiile cu colegii şi prietenii. Ei se vor gândi mereu că sunt singuri, trişti şi neiubiţi şi nu vor vrea să vorbescă cu nimeni, îşi doresc să fie singuri.
Cei în stadiul de “acceptare” însă, se vor obişnui cu situţia familie şi înţeleg că părinţii nu se vor împăca. Ba chiar sunt conştienţi că ei sunt iubiţi, chiar dacă părinţii nu mai locuiesc împreună.
“Divorţul emoţional poate avea loc cu mult înainte ca un cuplu să se separe fizic, după cum el poate rămâne incomplet mult după ce divorţul legal a fost terminat sau reprezintă perioada în care unul dintre parteneri încearcă să încheie relaţia, în timp ce celălalt se luptă să o menţină. Se trăiesc emoţii şi sentimente puternice de vinovaţie, furie, culpabilizare, o reacţie de doliu pentru pierderea mitului familiei intacte. Se pierd planuri, visuri, idealuri. Totuşi, în această etapă, coparentalitatea începe să opereze, funcţional sau nu, şi se pot pune bazele menţinerii relaţiilor cu familia extinsă a fostului partener”, continuă Gabriela Saulea.
Adolescenţii suferă cel mai mult după divorţul părinţilor
Pe termen scurt, cei care suferă cel mai mult de pe urma divorţului părinţilor sunt adolescenţii, iar asta făcându-i mai preocupaţi cu viitorul lor. Aceştia pot fi mult mai problematici în împrejurări normale, adică sunt mai certăreţi şi combativi. Atunci când există o situaţie de divorţ, unele semne de avertizare legate de durerea pe care o simte copilul se manifestă prin comportamente explicite, cum ar fi fuga de acasă, chiulul de la şcoală, suspendarea de la şcoală, altercaţii fizice, probleme cu legea, abuzul de droguri şi alcool, şi promiscuitatea. Iar mai grav, pot deveni deprimaţi şi retraşi, şi pot manifesta o creştere sau scădere accentuată a obiceiurilor de masă şi somn, şi pot chiar exprima gânduri suicidale.
Copiii mici reacţionează pe termen îndelungat, pentru că simt lipsa unuia dintre părinţi pe lungime mai mare de timp, în etape diferite ale vieţii. Copiii de vârstă şcolară pot manifesta unele din aceleaşi semne ca cei mici, dar pot de asemenea să arate semne mai faţise de mânie, îngrijorare sau tristeţe. Alţii pot acţiona cu indiferenţă, în timp ce alţi copii vor nega în mod făţiş că părinţii lor divorţează.
Copiii aleg să stea cu mama
În România, aproximativ 80% dintre copii aleg să rămână în grija mamei, în special fetiţele la vârste fragede, pentru că se simt mai ataşate şi mai protejate de mamă decât de tată, însă există şi excepţii. Adolescenţii, însă preferă să rămână cu părintele care îi acordă mai multă libertate şi mai mulţi bani de buzunar.
“Trebuie subliniat faptul ca instanţa investită cu soluţionarea unei acţiuni de divorţ este obligată să asculte minorii cu vârste de peste 10 ani, iar în unele cazuri pot fi ascultaţi şi cei sub 10 ani. Ascultarea minorilor se face pentru aflarea opiniei copiilor, însă opţiunea acestora nu este obligatorie pentru instanţă, întrucât principalul criteriu de care se ţine seama este interesul superior al minorului”, declară Alexandra Velican, avocat Divorce Journey.
Pensia alimentară – motiv de confruntare între părinţii divorţaţi
Deşi părinţii exercită împreună autoritatea părinteasca asupra copiilor minori, ceea ce trebuie stabilite sunt locuinţa acestora şi pensia de intreţinere a acestora. Acesta este momentul în care încep de obicei problemele. Unul dintre părinţi va locui împreună cu minorii, iar celălalt părinte va avea doar un drept de vizitare şi va fi obligat să plătească pensie de întreţinere.
De cele mai multe ori tatăl este cel obligat la plata pensiei de întreţinere. Dintre aceştia peste 35% refuză să-şi îndeplinească această obligaţie sau o îndeplinesc parţial, declarând venituri mai mici decăt cele realizate în realitate. Instanţele stabilesc în mod obligatoriu plata acestei pensii de întreţinere bazate pe informaţiile oficiale oferite de către părintele la care nu locuieşte copilul.
“De obicei, mamele sunt cele care solicită exercitarea autorităţii părinteşti în exclusivitate, precum şi ca locuinţa copiilor să fie stabilită la domiciliul lor. Taţii sunt mai reticenţi în a cere să se ocupe singuri de copii şi să locuiască singur cu ei, însă există şi astfel de situaţii. Din păcate, se întâmplă de multe ori ca această luptă pentru încredinţarea copiilor să aibă la bază o dorinţă de răzbunare şi de câştig între soţi, şi nu neapărat interesul şi grija faţă de copii”, continuă Alexandra Velican.
Pensia alimentară este stabilită în raport cu venitul lunar net al părintelui şi diferă în funcţie de nevoile minorului. Cuantumul maxim este de o pătrime din venitul lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii şi jumătate pentru trei sau mai mulţi copii. Dacă părintele nu realizează venituri, pensia se stabileşte la nivelul salariului minim pe economie.
După împlinirea vârstei de 18 ani, copilul mai poate beneficia de pensie de întreţinere de la părinţii săi dacă se află în continuarea studiilor şi nu realizează venituri proprii din care să se poată întreţine, însă numai până la vârsta de 26 de ani.
Soluţii
Divorce Journey deţine un ansamblu de programe de consultanţă care au ca scop conştientizarea nevoii de ajutor şi oferirea de suport pentru persoanele care trec prin divorţ, luând în calcul aspectele psihologice şi de sănătate ale familiei: parenting, probleme juridice, financiare precum şi cele de viaţă socială. Deasemenea oferă soluţii integrate pentru a ajuta persoanele divorțate să treacă mai uşor peste această etapă a vieţii.
O persoană divorţată, odată ce devine membră în Comunitatea Divorce Journey este preluată şi condusă de echipa de specialişti pe drumul anevoios şi necunoscut până în punctul în care îşi poate relua conştientă şi împuternicită frâiele noii sale vieţi.
Membrii Comunitatii Divorce Journey pot accesa servicii de psihologie pentru adulți şi copii: coaching, consiliere parenting, activităţi de educaţie sau socializare pentru adulți singuri sau pentru copiii lor, alte acţiuni de redefinire a imaginii personale, a încrederii în sine şi a echilibrului personal.
Ansamblul de programe este format din specialişti pe mai multe domenii, cum ar fi: Dr. Gabriela Saulea – Coaching, Dr. Tamara Popescu – Psihoterapie, Dr. Corina Raducea – Psihologie, Ana Bâtcă – Parenting, Soriana Constantinescu – Mediere, Alexandra Velican – Avocat, Dr. Manuela Ravescu – Dermatologie Cosmetică, Cristina Iankulescu – LifeStyle. Aceştia oferă atât consultaţii în cadrul Ansamblului de Programe cât şi educaţie gratuită pe site-ul www.divorcejourney.ro .
