15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialTrei cercetători japonezi au obținut premiul Nobel pentru fizică în 2014

Trei cercetători japonezi au obținut premiul Nobel pentru fizică în 2014

Cercetătorii japonezi Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura au primit, marţi, premiul Nobel pentru fizică pe 2014, informează site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase.

Comitetul Nobel i-a recompensat pe cercetătorii japonezi Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano şi american de origine japoneză Shuji Nakamura pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED, n.r.). Potrivit comunicatului Academiei de ştiinţe suedeze, cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru "inventarea diodelor cu emisie de lumină albastră care au permis dezvoltarea unor surse de lumină albă, puternice şi economice".

În spiritul dorinţelor formulate de Alfred Nobel, premiul Nobel pentru fizică din 2014 recompensează o invenţie de mare importanţă pentru omenire. Folosind LED-urile albastre, lumina albă poate fi creată într-un alt mod. Odată cu apariţia lămpilor cu LED-uri, oameni dispun în prezent de alternative mult mai durabile şi mai eficiente faţă de vechile surse de lumină.

Atunci când Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura au produs lumină albastră cu ajutorul semiconductorilor, la începutul anilor 1990, au declanşat o transformare fundamentală a tehnologiei de iluminat. Diodele roşii şi verzi existau deja de multă vreme, însă fără lumina albastră lămpile albe nu puteau fi create. În ciuda unor eforturi considerabile, depuse atât în comunitatea ştiinţifică, cât şi în industrie, LED-urile cu lumină albastră au rămas o provocare timp de trei decenii.

Cei trei cercetători au reuşit acolo unde toţi ceilalţi au eşuat. Isamu Akasaki a lucrat cu Hiroshi Amano la Universitatea din Nagoya, în timp ce Shuji Nakamura era angajat la Nichia Chemicals, o mică companie din Tokushima. Invenţia lor a fost revoluţionară. Becurile incandescente au iluminat secolul al XX-lea. Secolul al XXI-lea va fi iluminat de lămpile cu LED-uri.

Lămpile cu LED-uri albe emit o lumină albă mai puternică, sunt mai durabile şi mai economice. Ele sunt constant îmbunătăţite şi devin tot mai eficiente cu fiecare flux luminos (măsurat în lumeni) suplimentar adăugat per unitate de putere electrică (măsurată în waţi). Cel mai recent record este de 300 lm/W, care poate fi comparat cu lumina emisă de 16 becuri albe obişnuite şi cu aproape 70 lămpi fluorescente. Întrucât aproximativ un sfert din consumul de electricitate mondial este folosit pentru a acoperi nevoia de iluminare, LED-urile contribuie la salvarea resurselor planetei. Consumul de materiale este şi el mult diminuat, întrucât LED-urile au o durată de viaţă de 100.000 de ore, în comparaţie cu cele 1.000 de ore pentru becurile incandescente şi 10.000 de ore pentru tuburile fluorescente.

Lămpile de tip LED reprezintă şi o promisiune pentru o mai bună calitate a vieţii pentru 1,5 miliarde de persoane în lume care nu au acces la reţelele de electricitate. Datorită faptului că au un consum mic de electricitate, aceste lămpi pot fi alimentate cu uşurinţă de mici – şi ieftine – centrale locale cu energie solară. Inventarea LED-ului cu lumină albastră are o vechime de doar 20 de ani, însă a contribuit deja la crearea luminii albe într-o manieră completă nouă, pentru binele tuturor oamenilor.

Isamu Akasaki, cetăţean japonez, s-a născut în 1929, în oraşul Chiran. A obţinut doctoratul în 1964, la Universitatea Nagoya, şi a devenit profesor la Universitatea Meijo şi profesor emerit la Universitatea Nagoya.

Hiroshi Amano, cetăţean japonez, s-a născut în 1960, în localitatea Hamamatsu. A obţinut diploma de doctorat în 1989, la Universitatea Nagoya, şi a devenit apoi profesor la aceeaşi universitate niponă.

Shuji Nakamura, cetăţean american, s-a născut în 1954, în localitatea japoneză Ikata. Şi-a obţinut doctoratul în 1994, la Universitatea Tokushima din Japonia. În prezent, este profesor la Universitatea California din oraşul american Santa Barbara.

În 2013, laureaţii premiului Nobel pentru fizică au fost cercetătorul belgian François Englert şi cercetătorul britanic Peter W. Higgs pentru descoperirea teoretică a mecanismului care contribuie la o mai bună înţelegere a originii masei particulelor subatomice. În 2012, ideile lor au fost confirmate de descoperirea aşa-numitei particule a lui Higgs de către savanţii de la laboratorul CERN de lângă Geneva, în Elveţia. Teoria premiată cu Nobel în 2013 reprezintă o parte centrală a Modelului Standard din fizica particulelor, care descrie felul în care Universul este alcătuit.

Sezonul Nobel din 2014 a debutat luni, când cercetătorii John O'Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină pentru descoperirea celulelor care alcătuiesc sistemul de poziţionare din creier, supranumit "GPS-ul intern".

Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Cele mai citite

Orașul Harkov ar fi fost atacat de Rusia cu un nou tip de bombă cu sistem de ghidare

Este posibil ca Rusia să fi utilizat un nou tip de bombă cu sistem de ghidare în atacurile aeriene asupra oraşului Harkov, din nord-estul...

UE cere ca Facebook și Tik Tok să combată falsurile create cu inteligența artificială

UE, prin Comisia Europeană, a cerut marilor site-uri de socializare, precum TikTok și Facebook, să eticheteze clar publicitatea politică și să reducă "viralitatea conținutului"...

Se dezumflă balonul Green Deal!

În România, nu se vorbește deloc despre eșecul reuniunii miniștrilor de mediu din UE, cu privire la adoptarea Legii pentru Refacerea Naturii. Deși grupul...
Ultima oră
Pe aceeași temă