Căscam de plictiseală, de oboseală sau pentru că, știm cu toții, îi vedem pe alții căscând. Un studiu recent, publicat în revista Physiology & Behavior și citat de Medical Daily, sprijină cu date o altă ipoteză: căscăm pentru a regla temperatura creierului.
La cercetare au contribuit oameni de știință de la trei instituții de învățământ: Universitatea din Viena, Universitatea Nova Southeastern și SUNY College din Oneonta. Savanții au urmărit grupuri de locuitori din Viena și Arizona, atât iarna cât și vara. Subiecții din Arizona căscau mai mult iarna, pe când vienezii, mai mult vara. În ambele situații, fenomenul căscatului apare mai frecvent în jurul temperaturii de 20 de grade Celsius. Se pare că, atunci când vremea este fie friguroasă, fie caniculară, căscăm mai rar întrucât temperatura creierului numai poate fi reglată prin căscat.
Reglarea temperaturii creierului prin căscat ne ajută să rămânem mai alerți și, așa cum arată și un articol publicat pe site-ul Universității din Viena (via BGR), când fenomenul se "transmite" printre membrii unui grup este posibil ca eficiența generală a grupului să crească.
Dacă savanții au dreptate, atunci de ce o ședință la care participanții încep să caște este practic încheiată? Poate pentru ca punem mâna la gură și stricăm tot mecanismul?
Imagine: marie-ll (CC BY-NC-SA 2.0)
