Profesorul Vlad Codrea din cadrul Departamentului de Geologie, al Facultăţii de Biologie şi Geologie, a UBB, împreună cu o echipă de cercetători formată din reprezentanți ai Muzeului Vasile Pârvan din Bârlad (Drd. Laurențiu Ursachi) și ai universității Al. I. Cuza din Iași (asist. dr. Bogdan Rățoi şi prof. dr. Mihai Brânzilă) au descoperit mai multe fragmente ale unui schelet de Deinotherium, în comuna Gherghești (jud. Vaslui).
Este vorba de un animal care poate fi considerat drept strămoșul elefantului de azi. Aceste animale au trăit în Moldova într-o perioadă în care clima era mult mai caldă decât cea de azi și era asemănătoare cu cea din savanele africane din prezent.
”În urma prospecţiunilor geologice și paleontologice efectuate, în comuna vasluiană, în vara anului 2015 au fost descoperite elemente ale unui schelet parțial (fragmente ale craniului cu o parte dintre dinți, alături de elemente scheletice din porțiunea anterioară a animalului), care dovedesc prezența unui deinother de talie mare, strămoș colateral din Miocenul superior (Meotian, cca. 11-12 milioane de ani) al elefanților actuali. Resturile fosile descoperite în nisipurile de la Gherghești aparţin speciei Deinotherium proavum (= D. gigantissimum).
Un schelet complet din specie de deinother a fost descoperit cu peste un secol în urmă la Mânzați, în județul Vaslui, de către celebrul paleontolog Gregoriu Ștefănescu. Scheletul este expus astăzi la Muzeul Grigore Antipa din București”, spun reprezentanții Universității „Babeș-Bolyai“.
Cum erau „elefanții de Vaslui“
Aceste ierbivore mari au populat îndeosebi aria Europei Centrale și Orientale. De regulă, fosilele lor apar ca oase izolate și foarte rar ca schelete parțiale sau întregi, fapt ce conferă acestei apariții un caracter aparte. Descoperirea aduce un plus de cunoaștere asupra acestor animale și a mediilor în care au viețuit. La Ghergești exista pe atunci o luncă, cu siguranță bogată în vegetație.
La finalul Miocenului, deinotherii au dispărut complet din România. Grupul acestor animale a dispărut în Africa mai târziu, în Cuaternar. ”Punctele fosilifere de acest tip din Moldova justifică pe deplin o protecție adecvată, ca arii geologice protejate, fiind de importanță pentru paleontologia națională și europeană”, spun cercetătorii.
Pentru o mai bună informare şi cunoaştere a acestei descoperiri au fost montate, în comuna vasluiană, panouri explicative și indicatoare, iar localnicii vor fi informați asupra descoperirii prin conferințe pentru publicul larg, mai afirmă membrii echipei de cercetători condusă de Vlad Codrea.
