Astfel, prima rețea independentă de monitorizare a calității aerului din România a devenit funcțională la data de 1 octombrie 2018 şi este formată din 15 senzori, 14 dintre ei amplasați în Capitală, iar unul în orașul Ploiești, care înregistrează emisiile de particule poluate, PM 10, PM2.5 și PM1. Acestea reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid care trec de filtrele biologice ale nasului și gâtului şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații, intoxicări sau alte afecțiuni respiratorii grave, inclusiv cancer pulmonar.
Conform legislației din România, nivelul particulelor în suspensie PM2,5 nu trebuie să depășească valoarea anuală de 20 ug/m3 pe an, această țintă trebuind să fie atinsă, ca medie anuală, până în 2020. “Sensibilitatea medie a senzorilor din octombrie arată că nivelul poluării aerului în luna Octombrie a fost apropiat de valoarea de 30 μm/m3, ceea ce nu este un pronostic bun pentru lunile de iarnă. Primul pas pentru a lupta cu poluarea este localizarea surselor acesteia de proveniență. Conform datelor obținute până acum, putem indica orele specifice în care crește poluarea aerului. Primul maxim intens de poluare cu particule PM 2,5 începe la ora 15.00 (WTC), iar cel de-al doilea la ora 19.00 (WTC)”, explică Jakub Madej, reprezentant al firmei producătoare a senzorilor.
Cum funcționează?
Senzorii înregistrează particulele în suspensie PM 10, PM 2.5, PM 1, temperatura, umiditatea din aer și presiunea atmosferică. Pe baza acestor informații, aplicația poate realiza o prognoză a momentelor zilei când gradul de poluare este scăzut și sunt recomandate plimbări în aer liber, pe bicicletă sau practicarea jogging-ului. Totodată, aplicația înregistrează și un istoric al valorilor înregistrate. Astfel, utilizatorii pot evita anumite zone sau intervale orare când gradul de poluare este ridicat. Senzorii sunt produși de o companie dedicată realizării unei rețele de monitorizare a calității aerului în Polonia. După mai multe campanii de conștientizare a surselor de poluare a aerului, firma poloneză a reușit să amplaseze aproape 2.000 de senzori în propria țară, și ea una dintre cele mai poluate din Uniunea Europeană. După Cracovia, și alte orașe au fost interesate de acest proiect și au investit fonduri publice în crearea unei rețele naționale de monitorizare a calității aerului.
Calitatea aerului în România
România a avut depășiri ale valorilor limită ale poluanților din aer și obligația de a stabili planuri de îmbunătățire a calității aerului încă din anul 2010. După mai multe informări, Ministerul Mediului a fost dat în judecată la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au luat măsuri de reducere a poluării aerului în Capitală. Potrivit Comisiei Europene, în aglomerarea București valorile-limită zilnice au fost depășite în mod constant încă de la momentul în care dreptul UE a devenit aplicabil României, iar în 2016 valorile au fost depășite pentru o perioadă de 38 de zile.
Conform raportului Agenției Naționale de Protecție a Mediului privind calitatea aerului în anul 2017 s-au înregistrat mai multe depășiri ale valorilor limită sau țintă pentru dioxid de azot, particule în suspensie (PM 10, PM 2.5), ozon și benzen, în special la stațiile de trafic, dar și la unele stații de fond urban din câteva aglomerări urbane: București, Brașov, Iași, Cluj – Napoca și Craiova. Anul trecut, 8 stații din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului au înregistrat depășiri ale valorilor maxime de PM 10 mai mult de 35 de zile, trei stații fiind din Capitală. O stație din Iași a înregistrat valori peste limită timp de 83 de zile în 2017, iar anul acesta au fost 67 de depășiri ale valorilor maxime admise de pulberi în suspensie.
Efecte asupra sănătăţii populaţiei
Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 91% dintre locuitorii planetei respiră aer poluat, fapt ce provoacă 7 milioane de decese pe an. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat în cadrul Conferinţei mondiale asupra poluării aerului şi sănătăţii că poluarea aerului este ”noul tutun”. “Praful, murdăria, tot ce înseamnă fum sau funingine sunt suficient de mari sau suficient de colorate pentru a fi văzute cu ochiul liber. Există alte particule, aceste particule poluante, particulate metter, materia sub formă de particule, care sunt atât de mici, încât nu pot fi detectate decât utilizând un microscop electronic. Particulele de 2,5 microni sunt particule inhalabile cu dimensiuni de 2,5 microni și mai mici. Cât de mic este ceva care măsoară 2,5 microni?! Un singur fir de păr are 70 de microni, această dimensiune făcându-l, practic, de 30 de ori mai mare decât cea mai mare particulă fină poluantă. OMS atenționează faptul că, după hipertensiune și asocierea fumat – BPOC, poluarea aerului se află, în momentul actual, pe locul 3 în ceea ce privește contribuția la mortalitatea generală, în lume”, atrage atenţia dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Riscuri letale
PM 2.5 sunt cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer, în special în oraşele mari. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Conform statisticilor Agenției Europene de Mediu, 28.000 de români mor prematur, în fiecare an, din cauze asociate aerului poluat, iar peste un milion de persoane suferă de afecțiuni ale sistemului respirator.
Surse de poluare ale aerului
– sistemul de încălzire a populației, sobe sau centrale cu combustibili solizi;
– activitatea industrială, centralele termoelectrice, șantiere de construcții;
– traficul rutier contribuie la poluarea aerului cu pulberile produse de pneurile mașinilor la frânare sau prin arderea incompletă a carburantului;
– depozite de deșeuri industriale și municipal.
