Un studiu făcut pe aproape 700.000 de persoane a devenit miezul celui mai mare scandal legat de cea mai folosită rețea de socializare din lume – Facebook. Experimentul a vizat contagiunea emoțională și a generat proteste pe scară largă și îngrijorări la nivel politic.
Compania ce operează rețeaua de socializare se apără spunând că utilizatorii sunt avizați asupra faptului că datele lor pot fi folosite în cercetări ce vizează îmbunătățirea serviciilor, iar specialiștii în Internet atrag atenția că manipularea stărilor sufletești este o componentă de bază a modelului de business al foarte multor companii online. Datele unui studiu efectuat de cercetători ai Universităților Cornell și California, pe 689.003 persoane arată că stările emoționale pot să fie transferate altora prin contagiune și că oamenii pot fi determinați să treacă prin anumite stări sufletești fără ca ei să fie conștienți de aceasta.
Experimentul s-a bazat pe filtrarea informațiilor (comentarii, poze, filme și linkuri) care apar în fluxul de noutăți de pe pagina de Facebook a subiecților. Toate postările de la cei aflați în rețeaua celor supuși experimentului au fost furnizate astfel încât să se obțină ceea ce cercetătorii au numit contagiune emoțională.
Unii dintre subiecți au fost supuși unei scăderi a numărului de postări cu încărcătură emoțională pozitivă, în timp ce altor subiecți li s-a limitat accesul la postările cu conținut emoțional negativ.
Concluzia studiului este că „emoțiile exprimate de prieteni prin intermediul rețelelor sociale ne influențează starea de spirit”. Potrivit autorilor, acest studiu oferă prima dovadă a unei contagiuni emoționale pe scară largă prin intermediul rețelelor sociale.
Numai că un astfel de experiment desfășurat fără știrea și fără acordul subiecților a stârnit vii nemulțumiri și proteste din partea unor avocați ai celor supuși experimentului, a unor activiști din domeniul Internetului precum și din partea politicienilor. Cercetarea a fost considerată scandaloasă, iar în anumite țări s-a cerut deja constituirea de comisii parlamentare de investigare a felului în care Facebook și alte rețele de socializare își manipulează emoțional utilizatorii.
Mulți politicieni se tem de implicațiile acestei extraordinare puteri a rețelelor sociale și spun că s-ar putea aștepta și la manipulări în zona politicii sau securității. Tot mai mulți oameni cer ca utilizatorii să fie protejați față de astfel de abuzuri.
Un purtător de cuvânt al Facebook, citat de The Guardian, a declarat că această cercetare științifică, făcută publică într-un jurnal de specialitate editat de Academia de Științe a Statelor Unite, a fost efectuată pentru ca operatorul rețelei de socializare să-și îmbunătățească serviciile și să facă astfel încât conținutul pe care oamenii îl văd pe Facebook să fie cât mai relevant și motivant cu putință.
Purtătorul de cuvânt al rețelei sociale a mai spus că o componentă importantă a activității lor este înțelegerea felului în care publicul reacționează la diferite tipuri de conținut și la tonalitatea pozitivă sau negativă a comentariilor primite de la prieteni sau a anunțurilor de la paginile pe care le urmăresc.
De asemenea, un oficial al Facebook a explicat, citat de Forbes, că cercetarea a fost desfășurată pe parcursul unei singure săptămâni, în 2012, și că datele cercetării nu au fost asociate cu vreun deținător de cont pe rețea, explicând că pentru a-și îmbunătăți serviciul – scopul acestui studiu, nu aveau nevoie ca datele cercetării să fie legate de persoane.
Pe de altă parte, profesorul Susan Fiske, editorul publicației Proceedings of the National Academy of Sciences, în care a fost publicat studiul, a declarat că analiza datelor a fost aprobată de Cornell Institutional Review Board, nu însă și colectarea datelor, care fuseseră deja colectate la demararea studiului. De altfel, utilizatorii sunt preveniți, la deschiderea unui cont pe Facebook, că datele lor ar putea fi folosite pentru studii care să ajute la îmbunătățirea serviciilor companiei.
Susan Fiske a atras însă atenția că etica cercetării științifice presupune ca oamenii care sunt incluși într-un studiu să fie informați și să li se ceară voie, fără a fi supuși vreunei sancțiuni în cazul în care ar refuza. Iar un specialist în drept de la Universitatea Maryland a declarat că simpla prevedere din termenii și condițiile rețelei sociale nu întrunesc elementele necesare pentru a se putea vorbi de un consimțământ informat, așa cum este necesar în baza prevederilor din legile federale.
Jacob Silverman, autorul cărții „Terms of Service: Social Media, Surveillance, and the Price of Constant Connection”, a declarat, citat de The Wire, că studiul Facebook confirmă lucruri deja știute cu privire la contagiunea emoțională din rețelele sociale.
El spune că multe dintre website-uri sau rețele de socializare efectuează astfel de teste pentru a-și îmbunătăți anumiți parametri precum timpul petrecut pe site sau numărul de „like”-uri și de „share”-uri.
Silverman spune însă că studiul Facebook este diferit prin faptul că a manipulat sentimentele a sute de mii de oameni fără să le ceară permisiunea. El atrage atenția că utilizatorii ar trebui să fie conștienți, măcar în urma acestui experiment, de cât de multă putere dau Facebook prin simplul fapt de a-și deschide un cont.
Tot mai multe voci acuză compania fondată de Mark Zuckerberg că ar fi încălcat atât etica cercetării științifice cât și legile. Unul dintre specialiștii în rețele sociale, Clay Johnson, cel care a condus campania online a președintelui SUA Barack Obama, a declarat, citat de The Guardian, că experimentul este înfricoșător și a ridicat probleme de legalitate.
Analiștii se tem că prin astfel de metode s-ar putea provoca revoluții sau anumite persoane ar putea manipula electoratul astfel încât să determine sau să împiedice alegerea unui candidat.
Există însă și voci care arată că manipularea emoțională face parte din chiar modelul de business al rețelelor sociale sau al unor website-uri și că un astfel de scandal ar putea avea consecințe economice greu de estimat.
