Săpăturile realizate la punctul Taraschina dezvăluie existenţa unui complex arheologic atribuit culturii Gumelniţa, datat cu patru milenii înainte de Hristos.
Un grup de arheologi din România şi din Franţa lansează o ipoteză şocantă privind evoluţia comunităţilor umane în Delta Dunării. Arheologii susţin că au probe concludente care demontează mitul potrivit căruia Delta Dunării este cel mai tânăr pământ, pe care nu ar exista dovezi arheologice foarte vechi privind existenţa unor comunităţi umane.
Arheologul Cristian Micu, directorul ştiinţific al Institutului de Cercetări Eco Muzeale Tulcea, a declarat că „săpăturile arheologice realizate împreună cu arheologi din Franţa în apropierea satului Mila 23 din Delta Dunării, punctul Taraschina, au dezvăluit existenţa în această zonă a unui complex arheologic atribuit culturii Gumelniţa, anii 4400-4300 înainte de Hristos. Studiul materialelor descoperite în acest complex demonstrează că membrii comunităţii umane stabilite în punctul Taraschina practicau agricultura şi creşterea animalelor”.
Cercetări arheologice anterioare au dezvăluit existenţa unor comunităţi umane din aceeaşi cultură, Gumelniţa, doar în zone terestre din nordului Dobrogei. Este vorba de siturile de la Baia, cunoscute sub numele Hamangia şi Isaccea, numit Boian. Arheologul Cristian Micu mai spune că „vechimea siturilor chalcolitice de la Baia, Isaccea şi Mila 23 este foarte apropiată. Situl din Deltă are o vechime mai mică cu 200 de ani, care, în acest context, nu are o relevanţă semnificativă”.
Nivelul Mării Negre a crescut rapid
Specialiştii care efectuează investigaţii arheologice în Delta Dunării, cu intenţia declarată de a spulbera mitul celui mai tânăr pământ de la gurile fluviului care s-ar fi format în ultimele milenii, sunt foarte aproape să demonteze şi alte mituri. Pentru atingerea acestor obiective, arheologul român Cristian Micu şi colegul său francez Lorent Carozza, cercetător la laboratorul Geographie de l’Envi-ronnement din Toulouse, care coordonează acest proiect, au constituit, în urmă cu doi ani, o echipă pluridisciplinară format din arheologi, geografi şi biologi care face investigaţii în inima Deltei, la Mila 23. Specialistul francez în astfel de proiecte, Lorent Carozza, spune că „în stadiul actual al cercetărilor putem afirma că nivelul Mării Negre a crescut rapid, începând cu 6500 a.Ch. (moment în care nivelul mării se situa la aproximativ 100 de metri în raport cu nivelul 0 de acum).
Acest fenomen a provocat schimbări foarte importante ale peisajului şi a contribuit la formarea Deltei Dunării. Cercetările echipei de arheologi au în vedere înţelegerea modului în care comunităţile umane din neolitic şi chalcolitic, ce populau în acel moment Dobrogea, s-au adaptat la aceste modificări ale mediului înconjurător. Săpăturile arheologice de la Mila 23, punctul Taraschina, deţin un rol central în cadrul proiectului echipei româno-franceze, în condiţiile în care locuirea chalcolitică semnalată aici se regăseşte în inima actualei Delte a Dunării”.
Cercetări cu fonduri din Franţa
Arheologii au aflat din întâmplare de existenţa acestei aşezări umane foarte vechi din apropierea satului Mila 23. În urmă cu un deceniu, câţiva săteni din Mila 23 au ajuns în audienţă la prefectul de atunci al judeţului Tulcea, Gabriel Jugănaru, arheolog de profesie. Sătenii au solicitat prefectului să fie lăsaţi să cultive grindul Taraschina, iar Jugănaru a făcut o descindere la faţa locului pentru a da un răspuns localnicilor şi astfel a văzut că terenul res-pectiv găzduia un sit arheologic foarte valoros. Arheologii spun că s-a încercat, din 2000, de mai multe ori să fie deschis un şantier arheologic în inima Deltei, dar lipsa fondurilor a făcut imposibilă demararea unor cercetări temeinice.
În urmă cu trei ani, a aflat de aceste vestigii cercetătorul francez Lorent Carozza, specializat în astfel de proiecte. În scurt timp, Carozza a reuşit să obţină o finanţare de 40.000 euro de la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, iar Consiliul Judeţean Tulcea contribuie la derularea acestui proiect cu o finanţare de 10.000 lei. Începând cu anul 2009, cercetătorii români şi francezi lucrează intens pe şantierul de la Mila 23. La finele anului trecut, arheologii români şi francezi au dat publicităţii primele concluzii-şoc privind existenţa unor comuităţi umane în zonă lacustră care datează cu câteva mii de ani înaintea pesupusei geneze a Deltei. Cercetările complexe din inima Deltei sunt programate să se încheie peste doi ani, iar specialiştii români şi francezi nu exclud şi alte surprize de proporţii privind istoria acestor zone cunoscute ca pământul cel mai tânăr.Cercetătorii mai spun că este o certitudine că, anterior creşterii nivelului Mării Negre cu aproximativ 100 m şi ajungerii la nivelul actual, pe actualul teritoriu al Deltei Dunării au existat comunităţi umane.
Ipoteză confirmată
Investigaţii sumare realizate în urmă cu patru decenii, de o echipă de arheologi din Tulcea condusă de Simion Gavrilă au lansat ipoteza existenţei unor situri arheologice similare cu cel de la Mila 23 şi în alte două din zone ale Deltă, pe grindurile Letea şi Caraorman. Această ipoteză a fost persiflată atunci pe motiv că ar fi o aberaţie. După câteva decenii, rezultatele cercetărilor pluridisciplinare româno-franceze de la Mila 23 confirmă că grindurile Letea şi Caraorman erau, înaintea umflării Mării Negre, ţărmul de vest al acestei mări şi că nu este exclus ca acestea să fi fost locuite precum se dovedeşte a fi şi cel de la Mila 23. Biologii implicaţi în proiectul arheologic din Deltă fac investigaţii şi în privinţa istoriei pădurilor de la Letea şi Caraorman şi nu este exclus ca şi miturile privind geneza acestor păduri să fie spulberate foarte curând.
