Meseriaşii de altădată ai României – croitori, zugravi, electricieni, mecanici – au început să dispară. Unul dintre motive este legat de sistemul educaţional românesc, mai exact de slaba pregătire a elevilor care termină școlile profesionale și liceele tehnologice din țară. Copiii care ajung să studieze în aceste școlile și licee nu au o înclinație către meseriile studiate.
Majoritatea provin din familii cu o situație materială precară sau nu au obținut note suficient de mari pentru a fi admiși în licee. În plus, lipsa cursurilor interactive și a activităților extrașcolare îi fac pe tineri să își piardă în totalitate interesul pentru școală și meserie.
Cu ce probleme se confruntă tinerii din școlile de meserii
Mulți dintre tinerii din școlile de meserii se confruntă cu probleme grave. Unii dintre ei merg pe jos zeci de kilometri până la şcoală pentru că nu au bani de autobuz. Alții nu au bani să își cumpere haine sau încălțăminte, motiv pentru care ajung, deseori, să fie luați în derâdere de unii colegi. De asemenea, în școlile profesionale învață și copii care trăiesc în centre de plasament, în condiţii inumane, sau elevi care au fost abuzați în familii.
Spre exemplu, pentru Cristian Toader, un elev în clasa a XI-a la Liceul Tehnologic Anghel Saligni din Ploieşti, specializarea design, copilăria a fost una dură. Părinţii lui au divorţat când el era mic şi aşa a ajuns ca de 11 ani să stea doar cu mama şi sora sa. După divorţ, mama băiatului a avut mari probleme cu bani. Pentru a-i întreține pe copii, femeia are acum două locuri de muncă: e infirmieră şi are grijă de o femeie în vârstă. Astfel, în lipsa mamei, Cristian este pentru sora lui mai mică şi mamă şi tată şi, în paralel, învaţă pentru şcoală.
Mulți dintre aceșți elevi nu au mers vreodată într-o tabără și nici măcar nu au îndrăznit să vizeze la o vacanță. Totuşi, în luna august, 200 de elevi din şcolile prahovene au avut şansa să ajungă în Tabăra Meseriaşilor, organizată de Petrom. Astfel, timp de o lună, elevii din clasele IX-XI au avut parte de ateliere practice, în funcţie de specializarea fiecăruia: operatori sondă, mecanici, bucătari, frizeri sau croitori.
Am participat la săptămâna dedicată croitoriei şi am avut ocazia să văd cum cei 39 de elevi de la liceele prahovene au pus în practică deprinderile teoretice. I-am urmărit în timp ce stăteau concentraţi deasupra maşinii de cusut, am discutat cu ei şi, astfel, am aflat impresiile lor, după o săptămână în care au dat frâu liber imaginaţiei.
Elevii au participat la cursuri de dezvoltare personală, de prezentare în faţa angajatorului, de comunicare, de dezvoltare a laturei anteprenoriale, dar şi la cursuri practice ce presupuneau aplicarea deprinderilor teoretice în atelierul de croitorie. Acolo, copiii şi-au creat propriile ţinute, fiind îndeaproape îndrumați de designerul Mirela Diaconu.
Așa se face că, pe lângă cursurile teoretice, elevii au primit sfaturi practice din partea unui specialist în domeniu. Au aflat, astfel, mici sfaturi referitoare la o viitoare carieră în design, au învățat să croiască după un tipar sau cum să utilizeze mașina de cusut.
De la hăinuțe pentru păpuși, la modă
Antonia Mariana este elevă în clasa a X-a, la liceul Gheorghe Lazăr din Plopeni. Ea este una dintre elevii care au participat la tabăra croitorilor, ce a avut loc în perioada 31 august – 5 septembrie. Tânăra locuiește împreună cu părinții și cei doi frați, în comuna Bertea, din județul Prahova. Cu greu părinții reușesc să îi întrețină pe cei trei copii. Deși nu are parte de confortul financiar precum alți tineri de vârsta sa, Antonia Mariana visează la o carieră de suscces în domeniul designului şi, asfel, să îşi depăşească condiţia.
Astfel că pentru ea, tabăra a însemnat un soi de evadare din viaţa cotidiană şi cumva imboldul pentru creaţie. Tânăra mi-a povestit că, într-o săptămână, a învăţat foarte multe lucruri, atât din punct de vedere profesional cât şi din punct de vedere personal.
„Am învăţat să-mi croiesc singură hainele. Când eram mai mică le desenam, dar nu am încercat până acum să le şi croiesc. Înainte, făcusem doar hăinuţe pentru păpuşi, însă aici am descoperit că pot să-mi fac propriile haine”, a spus tânăra. Experienţa trăită a făcut-o să aibă mai multă încredere în sine şi în capacitatea ei de a crea. De altfel, toţii elevii din tabără mi-au spus că au învăţat să aibă mai multă încredere în ei, să fie sinceri şi să spună mereu ce gândesc.
Adolescenta mi-a mai mărturisit că experienţa din tabără a făcut-o să realizeze că vrea să facă o meserie din pasiunea pentru croitorie.
Aici mă regăsesc
În Tabăra croitorilor au fost prezenţi şi copii care nu mai puseseră mâna pe o maşină de cusut. Astfel, pentru ei provocarea a fost mult mai mare. Au trebuit să înveţe mai întâi cum se mânuieşte şi abia apoi au folosit-o efectiv.
Unul dintre aceşti elevi este şi Marcu. Tânărul are 18 ani şi este elev la liceul tehnologic Anghel Saligni, din Ploieşti. Tânărul mai are încă trei frați și este crescut doar de mama sa. Femeia face eforturi mari să îi întrețină, mai ales că venitul familiei nu depășeste 450 lei. Pentru a uita de greutăţile zilnice, tânărul foloseşte simţul umorului pe post de mecanism de apărare. Astfel, el a povestit şi-a creat propriul zid de protecţie şi încearcă, astfel, să arate celor din jur doar partea plină a paharului, însă niciodată neajunsurile. Despre tainele croitoriei, Marcu mi-a mărturisit că nu știe nimic, însă este dispus să învețe.
„Nu am mai croit până acum, e prima oară când fac asta. Sunt la Textile, însă abia anul acesta m-am mutat aici. Am fost la mecanică, dar nu mi-a plăcut domeniul pentru că nu era creativ, nu exista desen artistic. Am încercat să îmi placă, am stat doi ani, dar nimic. Aici, însă, mă regăsesc”, a povestit tânărul.
Săptămâna s-a încheiat cu o defilare de modă, unde copiii şi-au prezentat ţinutele pe un podium speciat amenajat, în lumina reflectoarelor. Am asistat, astfel, la o prezentare de modă cu obiecte vestimentare dintre cele mai diverse : rochii de seară, tricouri, fuste sau cămăşi.
De ce nu mai pot elevii din şcolile de meserii să viseze la un viitor mai bun
La sfârşitul defilării, am stat de vorbă şi cu doi dintre dascălii care i-au însoţit pe copii in tabără pentru a înţelege mai bine situaţia tinerilor. Astfel, am aflat că viaţa grea de acasă, programa stufoasă de la şcoală, dar şi teama de a nu fi criticaţi pentru felul în care gândesc i-au făcut pe elevi nu-şi mai dorească să spere la un viitor mai bun.
Profesorul de psihologie mi-a explicat că mulţi liceeni şi-au pierdut încrederea şi din pricina mediului şcolar, unde unii elevi evită să spună ce gândesc, întrucât nu vor să fie criticaţi de colegii de clasă. „Frica vine şi din mediul şcolar. Dacă eu sunt elev în clasa a IX-a – a X-a şi încep să spun un comentariu, altul zice i-a uite ce spune şi asta. Şi de aici frica de a-ţi prezenta propriul punct de vedere”.
Şi profesoara de limba română, Daniela Sandu, a confirmat spusele dascălului de psihologie. Mai mult, ea a spus că, deşi a încercat să le explice că fiecare dintre ei are şansa sa, elevii şi-au pierdut motivaţia spunând că nu au nicio şansă să promoveze. „Faptul ca am reuşit să îi scoatem din mediul lor este un plus”, a recunoscut Daniela Sandu.
Totuşi, profesoara de română a admis că săptămâna petrecută în tabără i-a ajutat pe adolescenţi să îşi recapete, măcar parţial, încrederea în propriile forţe. „Sunt total diferiţi de modul in care erau la început. Când au venit chiar şi trainerii ne-au spus că erau speriaţi, timoraţi, însă acum sunt plini de viaţă”, a adăugat profesoara.
Am vorbit, de asemenea, și cu designerul vestimentar Mirela Diaconu, pentru a afla care sunt șansele reale ale tinerilor să aibă succes în domeniul croitoriei. Astfel, am aflat că partea financiară este importantă, însă nu este un element definitoriu.
”Partea financiară contează, însă nu foarte mult. Sunt diferite modalități prin care să pornești o afacere. Dacă pornești cu un brand mare, da, atunci este nevoie de mulți bani. Totuși, se poate începe și cu o mașină de cusut la mâna a doua, cu câteva materiale, pentru care nu este nevoie de o investiție mare. Eu asta le-aș recomanda elevilor din tabără”, mi-a spus Mirela Diaconu.
Designerul vestimentar mi-a mai spus că tinerii cu care a lucrat în tabără au reale șanse de reușită, întrucât sunt foarte curioși și dornici să învețe multe lucruri. Diaconu i-a sfătuit pe elevi să îndrăznească mai mult să viseze, să persevereze și să muncească pentru ceea ce își doresc. Am întrebat-o dacă s-a gândit să ia, în atelierul său, vreun copil din școlile profesionale și mi-a spus că s-a gândit la acest lucru, însă e foarte greu cu transportul. Totuși, Mirela Diaconu a spus că se gândește serios să îi aducă, la un moment dat, în atelierul său, să vadă cu adevărat un atelier de creație.
De ce dispar meșterii României
În ultima perioadă, meseriile tradiționale au început să dispară. Sociologul Mircea Kivu a explicat că acest fenomen a luat amploare din mai multe motive: sistemul de învățământ din România, evoluția pieței și lipsa de atractivitate a veniturilor.
”Este și vina sistemului de învățământ. Nu mai există școli profesionale sau dacă sunt, sunt foarte puține.Și evoluția pieței a dus la dispariția meșterilor. Meseriile tradiționale au început să dispară datorită producției de masă. Oamenii nu se mai duc la croitor să își facă o cămașă, să își facă un costum, aleg să le cumpere de pe piață”, a arătat Mircea Kivu.
De asemenea, sociologul a mai spus că și lipsa atractivității veniturilor au dus la dispariția meșterilor de altădată. Salariile foarte mici nu îi mai atrag pe tineri. Kivu a explicat că industria unei țări funcționează atâta vreme cât investițiile sunt minime, ceea ce înseamnă ca și angajații să aibă salarii mici. Cum acest lucru nu se întâmplă, tinerii aleg să fugă de meseriile tradiționale și să se axeze pe alte domenii, mult mai ofertante din punct de vedere financiar.
Tabăra croitorilor, un program pilot pentru promovarea meseriilor
Tabăra croitorilor este un program pilot ce face parte din campania România Meseriaşă, demarată de OMV Petrom. De proiect au beneficiat 200 de elevi și 40 de profesori din şcolile prahovene. Majoritatea adolescenţilor provin din familii sărace, monoparentale sau din centre de plasament.
Scopul Taberei Meseriașilor din Țara lui Andrei a fost acela de a veni în completarea programei școlare și a-i ajuta pe elevi să fie mai pregătiți pentru piața muncii, după încheierea studiilor.
Astfel, timp de o lună, elevii din clasele IX-XI au avut parte de ateliere practice, în funcţie de specializarea fiecăruia : operatori sondă, mecanici, bucătari, frizeri sau croitori.
În cadrul atelierelor practice, elevii au fost îndrumaţi, în fiecare săptămână de câte un specialist. În prima săptămână, dedicată profesiilor Mecanic Auto şi Operator Sondă, 59 de elevi au primit sfaturi de la preşedintele Federaţiei Române de Drift, pilotul auto Gabriel Onofrei, în a doua săptămână, cei 51 de elevi care studiază tainele bucătăriei, au fost îndrumaţi de Chef Cezar Munteanu. A treia săptămână a fost dedicată celor 53 de elevi care vor să devină frizeri şi care au lucrat cu hair-stylistul Cristi Pascu, în timp ce ultima săptămână a Taberei Meseriaşilor din Ţara lui Andrei a găzduit 39 de elevi care studiază croitoria, sub îndrumarea designerului vestimentar Mirela Diaconu.