Pe malul Dunării, la doi paşi de Bulgaria, se află singura plantaţie de kiwi din România. Principala atracţie a Ostrovului o reprezintă însă miile de hectare de dealuri cultivate cu viţă-de-vie şi, mai ales, produsul finit, adică vinul.
Viile şi livezile de pomi fructiferi de la Ostrov se termină brusc într-un gard, care marchează frontiera româno-bulgară. Dincolo de gard, atmosfera idilică, ce tinde a „plagia” Toscana, ia sfârşit brusc, oprindu-se în blocurile gri înghesuite unul într-altul, amintind de Ferentari, din oraşul bulgăresc Silistra. Imediat după ce au preluat Cadrilaterul de la români, bulgarii au populat intens noile zone de graniţă, pentru a-şi justifica prezenţa acolo, şi aşa se explică şi aglomeraţia de blocuri construite chiar în buza gardului care separă cele două ţări.
Disputele legate de Cadrilater au slăbit foarte mult în intensitate, între timp România şi Bulgaria au intrat în UE, iar acum comuna Ostrov şi oraşul Silistra iau bani europeni pentru proiecte transfrontaliere. Au rămas însă blocurile gri, tot mai părăginite (nici vorbă de reabilitare termică), a rămas şi gardul, iar noua problemă care îi face pe români să „mârâie” este legată de maidanezii pe care bulgarii pur şi simplu îi aruncă peste gard.
Localnicii din Ostrov se plâng de faptul că în ultima perioadă au apărut zeci de câini comunitari crotaliaţi de bulgari.
„Nici nu ştim cum să vorbim cu ei, că nu înţeleg româneşte”, spune hâtru un localnic, care apoi redevine brusc serios: „De foame, rod via şi furtunurile pentru irigaţii, nu ştim ce să ne mai facem”.
Situaţia este recunoscută, cu jumătate de gură, şi de primarul Nicolae Dragomir, care spune că „au mai fost şi situaţii de genul acesta”, dar insistă asupra cooperării foarte bune pe care o are cu omologul său din Silistra. Deh, este cel mai apropiat vecin, având în vedere că până la Cernavodă sunt 100 km, iar până la Constanţa 135.
„Suntem comuna din România situată la cea mai mare distanţă de reşedinţa de judeţ. Autorităţile bulgare ne mai ajută cu autospeciale atunci când izbucneşte un incendiu. Mai multe gravide au născut la spitalul din Silistra atunci când drumurile au fost înzăpezite. Cât despre câini, problema s-a mai rezolvat, au luat şi ei măsuri, am luat şi noi”, mai spune primarul.
Degustări şi turism oenologic
Dar acestea sunt probleme minore la Ostrov, iar Primăria se bucură de existenţa miilor de hectare pe care se întind plantaţii de viţă-de-vie, ce generează venituri importante la bugetul local. De fapt, cel mai mare contributor este societatea Domeniile Ostrov.
Aici, Nicolae Ceauşescu făcuse o plantaţie-mamut de viţă-de-vie pentru struguri de masă. Problema este însă că aceştia trebuie vânduţi cât mai repede, îţi trebuie capacităţi speciale de depozitare şi nu produc venituri decât într-o scurtă perioadă din an, aşa că, atunci când au preluat societatea, în 2000, actualii proprietari şi-au propus să facă o reconversie a culturilor. Ceea ce a şi reuşit, iar de ani buni vinurile de Ostrov încep să se impună pe piaţă, culturile fiind favorizate de soarele care scaldă colinele Dobrogei.
Tot aici se află şi hectare bune de livezi cu pomi fructiferi, printre care şi singura plantaţie de kiwi din România. Fructele se culeg târziu, în noiembrie, şi sunt mai gustoase decât cele de la supermarket.
Dar kiwi este mai mult de blazon, de palmares şi o curiozitate, pentru că baza afacerii este producţia de vin, pe care proprietarii vor s-o completeze cu turismul. Oenologic, bineînţeles. S-au construit deja două pensiuni şi o a treia urmează să fie inaugurată odată cu venirea primăverii, iar turiştii sunt „ademeniţi” cu degustări de vin, programe folclorice şi echitaţie.
Pentru a aduce Ostrovul şi mai aproape de Toscana, Oana Belu, unul dintre proprietarii societăţii, s-a gândit să apeleze chiar la italieni şi să facă o înfrăţire între comuna constănţeană şi o localitate de lângă Torino. În plus, se află în discuţii cu cei care organizează croaziere pe Dunăre, pentru a-i putea lua pe turişti de la Chiciu pentru a-i aduce la podgorie, trecându-i cu bacul. Asta pentru că navele nu pot acosta la Ostrov, din cauza nivelului mic al apei.
Şi, la podgorie, mai există o altă atracţie exotică: o crescătorie de Angus, un soi de vacă cu carnea foarte fragedă, chiar dacă animalul este tăiat la vârste de peste doi ani.
Bulgarii nu vor să culeagă viile românilor
În perioada august-septembrie, atunci când se culeg strugurii, cei de la Domeniile Ostrov au nevoie de cel puţin 800 de zilieri, spune Oana Belu. Cum tinerii din comună sunt ori pe la oraş, ori prin străinătate, proprietarii podgoriei s-au gândit să aducă muncitori de peste graniţă, de la Silistra, dar nici aici nu au avut câştig de cauză. Din acelaşi motiv, bulgarii preferă să muncească în străinătate, pe bani mai mulţi, decât să le culeagă viile românilor. Aşa că singura soluţie a fost aducerea cu autocarele, cu costuri suplimentare, de zilieri din Moldova.
