Satul cultural românesc al anului 2015 este Jurilovca, din județul Tulcea. Astfel s-a stabilit în urma celei de-a doua ediții a concursului "Satul cultural al României", care a avut loc vineri, 13 martie.
Evenimentul a fost găzduit de Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", din București, cu atât mai mult cu cât această instituție se află între fondatorii Asociației "Cele mai frumoase sate din România", al cărei președinte executiv este un om de 32 de ani, Nicolae Marghiol, botoșănean de origine.
Criterii de selecție
La recenta manifestare au fost prezente 12 comune din județele Alba, Botoșani, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Prahova, Sibiu, Tulcea și Vâlcea. Prima ediție a concursului, de anul trecut, s-a încheiat cu desemnarea comunei Ciocănești, din județul Suceava, drept "sat cultural". Câteva criterii sunt esențiale pentru ca o comunitate să spere că va primi o asemenea titulatură. Este nevoie, în primul rând, să demonstrezi că acolo tradiția este vie, păstrată ca atare de oameni, în privința meșteșugurilor și a obiceiurilor de peste an. Dar nu numai atât. Pentru că în acel loc trebuie să existe un muzeu sătesc, un ansamblu folcloric. Mai presus de orice, un plan bine stabilit al autorităților, pe termen mediu, pentru dezvoltarea acestor tradiții. Altfel spus, un pachet cultural, ceea ce înseamnă festivaluri locale, cu date bine stabilite, desfășurate an de an. Care atrag nu numai pe localnici, dar în special pe turiști.
Satele vii
Din fericire, spun organizatorii acestei manifestări naționale, viața demonstrează că satul românesc este viu. Dovadă că dacă anul trecut la concurs au fost numai cinci comune, în acest an au venit peste 20, în finală rămânând 12. A fost cu adevărat un spectacol de culoare și sunet, să vezi, adunați la Muzeul Satului din Capitală, tineri și bătrâni, în costume populare, cum dansau, să-i auzi cântând. Pe lângă asta, au expus produsele muncii lor, de la sculptura în lemn și costume populare, până la bunătăți culinare, încheind cu licorile din struguri, dar și cu siropurile obținute din roadele pomilor fructiferi.
Occidentul s-a trezit
Occidentul s-a trezit cu mult înaintea noastră, spune Nicolae Marghiol, președintele executiv al Asociației "Cele mai frumoase sate din România". Omul acesta a văzut în Franța, în Italia, în Belgia, constituite asociații ale celor mai frumoase sate. Francezii, de pildă, au acum o rețea de aproape 200 de sate în care vin, în fiecare an, câteva milioane bune de turiști. Și când te gândești, remarcă interlocutorul, că un sat de la ei atrage curioși pe baza unui cântec sau unui dans ori a unui fel de mâncare. Pe când la noi satele au o multitudine de obiceiuri.
"Asta face ca satele noastre să aibă un mare potențial turistic. Există o diversitate a obiceiurilor și sărbătorilor de peste an", remarcă Nicolae Marghiol.
La rândul său, directorul Muzeului Satului din București, Paulina Popoiu, remarcă faptul că, în lipsa unor programe naționale de susținere a satelor, a tradițiilor, în special, iată că tocmai comunitățile se ridică din colbul uitării și revigorează moștenirea din bătrâni. Se adaugă efortul unor ONG-uri, precum cel implicat în programul de față.
De ce Jurilovca
Cu o populație de 4.600 de locuitori, comuna tulceană Jurilovca a intrat de mai mulți ani în atenția turiștilor români și străini, dar și a forurilor care se ocupă, la nivel oficial, de promovarea turistică. Jurilovca a fost declarată, în 2013, destinație europeană. Este locul în care, vara, se organizează evenimente dedicate cicliștilor, în timp ce iarna oamenii sunt invitați să pescuiască la copcă. Nu mai spunem de sărbătoarea borșului de pește, din octombrie.
Anul trecut, de pildă, locuitorii din această localitate, jumătate dintre ei fiind ruși lipoveni, au încercat să stabilească un record mondial, preparând borș de pește în 100 de ceaune. Anul acesta vor cu adevărat să spargă barierele mondiale, spune viceprimarul localității, Galina Teleucă. Merită amintit, în același timp, că natura a înzestrat locurile acelea cu peisaje de vis, precum faleza stâncoasă de la Capul Doloșman, dar și locul în care pământul și marea creează un basm, la Gura Portiței. "Soare, apă, suflet", mi-a răspuns scurt Galina Teleucă, atunci când am întrebat-o care sunt atuurile pentru care Jurilovca merită să fie satul cultural al României, în 2015. Schimbarea de viziune Tot mai multe sate dispar. Este deja de notorietate statistica celor 126 de cătune fantomatice ale României.
Totuși, vreau să știu de la Nicolae Marghiol, școlit în străinătate în domeniul dezvoltării regionale, dacă satul românesc are viitor. Omul spune clar că da, mai ales gândindu-se la bogăția patrimoniului. Obiceiuri, meșteșuguri, oameni talentați și mai ales dispuși să ducă mai departe moștenirea de la străbuni. Dar, în același timp, zice el, viziunea autorităților trebuie schimbată din temelii, în privința finanțării localităților. Să nu se mai țină cont de numărul de locuitori, ci de bogăția culturală și istorică a comunităților.
Sunt sate care nu văd un leu de la autoritățile județene și naționale, pentru proiecte în infrastructură, pe motiv că au prea puțini locuitori. Dar nu vede nimeni, în schimb, de acolo, din spatele ușilor capitonate, ce tezaur poate exista într-un loc care pare uitat de Dumnezeu.
