Sfârșitul tragic al lui Dan Condrea într-un accident de mașină, cu doar o zi înainte de a se prezenta la DIICOT pentru declarații în scandalul diluării dezinfectanților livrați spitalelor, a declanșat o adevărată isterie în lumea politică și a afaceriștilor cu dosare penale.
„Astăzi mă întreb dacă pot să plec acasă cu mașina”, a declarat Sebastian Ghiță, la televiziuni, cu voce speriată, chiar în ziua accidentului în urma căruia a murit Dan Condrea.
La rândul său, fostul premier Victor Ponta scria pe contul său de Facebook: “Dumnezeule! Chiar e șocant! Ce se întâmplă în țara noastră!? Cum e posibil așa ceva!? Cine are putere să facă așa ceva!? Ce știa acest om și cine se temea de ce știa el!? Din păcate România în 2016 înseamnă frică, suspiciune și forțe nevăzute care de fapt ne decid viața!”.
Atât Sebastian Ghiță, cât și fostul premier par să sugereze faptul că decesul patronului Hexi Pharma ar fi fost provocat de serviciile secrete, ținta predilectă a atacurilor fiind Serviciul Român de Informații. Le țin isonul și mulți politicieni, care cer documente de la SRI, cer comisii peste comisii, ca și cum SRI ar fi orchestrat accidentul.
Solicitările sunt făcute cu toate că politicienii știu că, din momentul începerii urmăririi penale, Serviciul Român de Informații NU mai are voie să se implice nici măcar în filarea actorilor infracțiunilor, chiar dacă e vorba de fapte care au afectat sănătatea populației. De ce? Pentru că judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis că instrumentarea dosarelor și implicit filajul cad în sarcina procurorilor și a polițiștilor judiciariști. Există și structuri de polițiști judiciariști, chiar acoperiți, în cadrul Ministerului Afacerilor de Interne.
A lor era datoria să-l fileze pe patronul Hexi Pharma, nu a SRI.
Din moment ce aproape toți politicienii care au dosare penale, cu tunuri de milioane de euro, cultivă, speriați, ipoteza asasinatului, ceva or ști ei. Ipoteza asasinatului nu este exclusă întru totul din astfel de jocuri periculoase de adunat ilegal averi, dar autoratul trebuie căutat în altă direcție decât aceea sugerată de ei.
Ce cred eu: că Dan Condrea a fost eliminat din jocul acumulării ilegale a banilor fie pentru că nu a cotizat suficient cui trebuia, fie pentru că locul lui trebuie ocupat de altul, mai bine “situat”. Asta nu înseamnă că ar fi fost asasinat, dar nici nu exclude întru totul o astfel de ipoteză (pentru a respecta procedura penală). Este posibil să fi fost un banal accident de mașină, provocat de stresul dosarului penal, al presiunii mediatice și al conștientizării faptului că va fi sacrificat, respectiv va ajunge la pușcărie și va rămâne fără avere.
Se schimbă generațiile, se schimbă și pilele. Sistemul subteran, unde câțiva puternici proveniți din fosta Securitate dictează cine face averi ilegale sau cine e eliminat de galeria bogaților, există însă cu certitudine. Certitudinea este dată de faptul că nu “pică” în plasa anchetatorilor toți aceia care acumulează averi impresionante fără justificări fiscale, ci numai cei care trebuie eliminați din joc. Desigur, există și „accidente”, în care eu îl trec ca exemplu pe Adrian Năstase..
Eliminat din joc cel care nu mai are propteli
Hexi Pharma a fost introdusă pe piață prin 1994, cu ajutorul doctorului Sorin Oprescu, fiul unui general de Securitate, fost director al Spitalului Universitar București. În primii ani, sediul societății era chiar în clădirea unității medicale, dat gratis în folosință. Sorin Oprescu a recunoscut în fața presei colaborarea cu farmacistul Virgil Condrea, tatăl lui Dan Condrea.
Din 1994, afacerea s-a dezvoltat, a fost protejată, banii au fost exportați prin firme de tip offshore, dar nimeni nu a controlat calitatea produselor livrate. Nici „epidemiile“ de infecții intraspitalicești nu a dat de gândit celor care au condus Ministerul Sănătății sau membrilor comisiilor parlamentare pentru sănătate.
Abia de curând, cineva din interiorul afacerilor cu dezinfectanți a furnizat informații presei, care au declanșat “avalanșa”. Contextul: doctorul Sorin Oprescu, devenit între timp primar al Bucureștiului, apoi arestat preventiv și cu dosare penale pentru corupție, a rămas fără putere ca și grupurile de foști ofițeri de Securitate din apropierea familiei. Ion Iliescu, pe vremea căruia a demarat afacerea, este bătrân, Adrian Năstase e fost pușcăriaș, Victor Ponta are dosar penal, iar în subterane probabil a fost pregătit altcineva care să-i ia locul lui Dan Condrea. Nu se știe dacă vom afla cu ce a greșit patronul Hexi Pharma față de puternicii subteranelor.
Principiul dominoului
Pot da un exemplu aproape tras la indigo din istoria postdecembristă, din anul 2002. Omul de afaceri Gheorghe Haidău, din Bacău, a fost găsit spânzurat în baia unui hotel
din București. Avea acțiuni la fabrica de hârtie “Letea”, fabrică preluată ulterior de Dumitru Sechelariu (PSD), fost primar al Bacăului mai multe mandate. Gheorghe Haidău avea niște întâlniri în București, dar nu se știe cu cine. Mai mult, nici până astăzi nu se cunosc motivele „sinuciderii” (nu avea datorii mari). În portbagajul mașinii sale s-au găsit peste 150.000 de dolari și câteva zeci de milioane de lei.
Nici Dumitru Sechelariu (PSD), care i-a preluat fabrica, nu a avut prea mult noroc. A fost sacrificat de fostul premier din perioada 2000-2004 Adrian Năstase, care l-a dat ca exemplu de corupt (cu probe reale) și a fost arestat preventiv. Dumitru Sechelariu a vândut fabrica Letea cu tot cu zecile de hectare de teren din patrimoniu, după care a murit de un cancer galopant.
Nici Adrian Năstase nu a dus-o prea bine. Fratele lui Dumitru Sechelariu l-a denunțat la DNA (în dosarul Trofeul Calității), denunț care s-a finalizat cu condamnarea fostului premier și executarea pedepsei. Regimul de detenție al lui Adrian Năstase, însă, a fost unul special. Și fostul lider PSD este un “demnitar” special. Condamnarea lui este considerat “accident” de protipendada comunisto-securistă consultată de noi.
De ce se tem politicienii de azi
Pericolul pentru politicienii corupți vine din zonele subterane în care se și pun la cale tunurile financiare. Acolo acționează rețelele foștilor ofițeri de Securitate, acoperiți sau nu, precum și acoperiții din zilele noastre, activi sau trecuți în rezervă. Cei din prezent au dat buzna să devină ofițeri acoperiți fie pentru avea firme sub acoperire, prin care să adune averi fără a răspunde în fața legii, fie pentru a avea putere sau funcții.
Bazele acestui sistem au fost puse încă înainte de 1989, de către acoperiții de atunci din țară și de către cei împrăștiați în toată lumea. Între acoperiții de atunci figurau și mulți arabi, școliți de Securitate și deveniți, după 1989, prosperi oameni de afaceri, care jumuleau bugetul public.
Regula era ca mare parte din avuția furată sau obținută chiar legal, dar cu ajutorul șefilor acoperiților din subteranele puterii, să fie returnată acestora. Dacă acoperitul primea un combinat aproape nou și îl vindea la fier vechi, mare parte trebuia să se întoarcă la cei care l-au ajutat. Acoperiții erau protejați ca să facă contrabandă cu tot felul de produse (arme, țigări, cafea), dar trebuiau să cotizeze consistent.
De regulă, cei care n-au respectat condițiile puternicilor din subterane au ajuns la închisoare (exemple din perioada 1992-1996: Zaher Iskandarani, frații Bassam, frații Nassar etc.) fie în baza unor probe materiale reale, fie în baza unor probe fabricate în funcție de vulnerabilitățile “subiecților”. Unii au sfârșit-o cu gloanțe în ei (Elie Nassar), alții s-au ales cu broderii înjunghiate (Bassam).
Nu numai arabii au pățit-o, ci și românașii. Între cei care au sfârșit prin împușcare s-au aflat vipreședintele PDSR (PSD) Hunedoara Sorin Moldovan ( mitraliat în Deva, în timp ce urca in gipanul său) și Mihai Ionescu (despre care presa a susținut că ar fi fost acoperit al Centralei de Informații Externe a Securității), împușcat în București, pe strada Meilor.
Însă, de departe cel mai surprinzător sfârșit l-a avut jurnalistul Dumitru Tinu, la data de 1 ianuarie 2003, care a murit într-un ciudat accident de circulație. S-a speculat că ar fi fost ucis pentru că nu ar fi vrut să dea acțiunile de la ziarul Adevărul celor care i-au dat banii să le cumpere.
Sistemul subteran, unde câțiva puternici proveniți din fosta Securitate dictează cine face averi ilegale sau cine e eliminat de galeria bogaților, există însă cu certitudine. Certitudinea este dată de faptul că nu întotdeauna „pică“ în plasa anchetatorilor toți aceia care acumulează averi impresionante fără justificări fiscale, ci doar cine trebuie eliminat de pe piață. Metoda cea mai folosită: dezvăluiri livrate jurnaliștilor apoi autosesizarea parchetelor. Nu e o culpă a presei. Jurnaliștii sunt obligați să dezvăluie ce descoperă sau ce li se livrează dacă probele conțin nelegalități care afectează patrimoniul public.
De ce se revoltă acoperiții
După 2006 și mai intens după 2009, ofițerii acoperiți care comiteau nelegalități prin firmele acoperite nu au mai beneficiat de protecție în fața legii dacă pentru afacerea nelegală nu era și un ordin scris, iar beneficiul nu intra în bugetul serviciului respectiv. Mulți acoperiți s-au trezit “descoperiți” în fața legii și au început să pice în plasa anchetatorilor. Iar mulți dintre cei care au picat i-au servit anchetatorilor pe ceilalți ca să scape de tot de pedeapsă sau mai ieftin.
