Un consortiu format din trei societati comerciale avand actionari firme inregistrate in paradisuri fiscale din Cipru si Insulele Virgine are sanse foarte mari sa puna mana pe Cupru Min SA Abrud, ultima exploatare miniera din judetul Alba care mai este in activitate. Reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului, institutie care administreaza exploatarea miniera din Muntii Apuseni, au primit o singura oferta concreta din partea consortiului format din societatile Cuprom Bucuresti, Energo Mineral Baia Mare si Ipronef Bucuresti.
Actionari imposibil de identificat
Cuprom are ca actionari sase societati inregistrate in Cipru: Wesbroom Limited Larnaca (20%), Aastra Consultancy Limited Limassol (20%), Kelveich Limited Limassol (15%), Teletrex Limited Agiou Prokopiou (15%), Consel Consultancy Limited Agiou Prokopiou (15%) si Runcom Limited Larnaca (15%). Administratorii societatii sunt, potrivit Oficiului Registrului Comertului, trei persoane fizice din Bucuresti: Horia Schiopu Simu, Horia Pitulea si Costea Mircea Ionut, ultimul fiind cumnatul presedintelui PSD Mircea Geoana. Schiopu si Pitulea sunt actionari si la Energo Mineral Baia Mare, insa detin doar cate o singura actiune, la fel ca alte doua persoane fizice tot din Bucuresti: Calangiu Razan Florin si Stroe Mircea. Pachetul de 99,992% din actiunile Energo Mineral Baia Mare este detinut de un offshore din Insulele Virgine Ð Energo Mineral Trading LTD. Actionariatul acestor doua societati spune totul despre transparenta cu care isi desfasoara activitatea, dar si unde va ajunge profitul de pe urma exploatarii zacamintelor administrate de societatea din Apuseni.
"Magnatii” cuprului
Horia Schiopu Simu este seful grupului de oameni de afaceri care a preluat, treptat, incepand din anul 2003, industria cuprului din Romania. Prima achizitie a avut loc in 2003, cand au fost cumparate, tot in conditii foarte putin transparente, combinatele Pheonix din Baia Mare si Elcond din Zalau, care au fost unificate sub titulatura Cuprom. La vremea respectiva, se vorbea despre o apropiere intre Simu si Pitulea, pe de o parte, si ministrul PSD Dan Ioan Popescu, de cealalta parte. Relatia grupului de investitori era, oricum, buna cu PSD avand in vedere ca printre ei se regasea si cumnatul lui Mircea Geoana. Pastrarea legaturilor cu persoane influente din Ministerul Economiei, condus in actuala legislatura de conservatorul Codrut Seres, pare sa fi oferit tandemului Simu-Pitulea sansa de a pune mana si pe exploatarea miniera din Apuseni. Am incercat sa luam legatura cu unul dintre acestia pentru a afla ce intentii au in legatura cu societatea Cupru Min Abrud, insa nu am reusit.
Horia Simu Schiopu, Horia Pitulea si Mircea Stroe apar mentionati intr-un document emis in 2004 de Directia de Supraveghere a BNR, potrivit caruia cei trei sunt implicati in transferuri importante de fonduri financiare din Romania spre Cipru, situatie oarecum normala, dintr-un anumit punct de vedere, tinand cont ca in afacerile acestora sunt implicate firme inregistrate in acest paradis fiscal. Horia Simu Schiopu a lucrat, pana sa devina "magnatul” cuprului romanesc, in domeniul bancar, el fiind timp de mai multi ani vicepresedinte la Citibank Romania. Aici l-a cunoscut pe Horia Pitulea, impreuna cu care a infiintat grupul Cuprom. Printre achizitiile acestora se numara si doua marci de apa minerala, Lipova si Carpatina.
Elvetienii, britanicii si americanii s-au retras
Procedura de privatizare a Cupru Min a prevazut depunerea unor scrisori de intentie de catre persoanele juridice interesate in preluarea uneia dintre cele mai mari exploatari de cupru din Europa. Pe langa consortiul romanesc, care s-a calificat pentru negocierile finale, scrisori de intentie au depus si trei dintre cei mai mari jucatori pe piata mondiala a concentratelor de neferoase: Glencore International AG Elvetia, MRI Resources AG Elvetia si Mineco AG Elvetia, acesta din urma formand un consortiu impreuna cu Metanet Group Romania si Rudnik, Rudnik G Milanovac Serbia. De asemenea, intentia de a participa la privatizarea Cupru Min Abrud a fost exprimata si de compania britanica First Cooper PLC, dar si de compania americana Washington Group International. Pana la urma elvetienii, britanicii si americanii nu au mai achizitionat caietele de sarcini, unul dintre motive fiind si faptul ca documentele nu au fost traduse in limba engleza. Motivul cel mai important a fost insa procedura aleasa de minister pentru a vinde societatea. Este vorba despre o asociere intre investitor si statul roman pe o perioada de trei ani, timp in care investitorul s-ar obliga sa realizeze investitii de 155 de milioane de euro. Dupa trei ani, investitorul ar urma sa devina proprietarul exploatarii. Se pare ca reprezentantii firmelor straine nu au fost multumiti de garantiile oferite de partea romana referitoare la banii investiti in perioada celor trei ani de cooperare. Consortiul romanesc nu a avut nici-o retinere din acest punct de vedere, ceea ce denota faptul ca jocurile la minister au fost facute in favoarea acestuia.
Minerii sunt dezorientati
Cupru Min Abrud administreaza exploatarea miniera de cupru de la Rosia Poieni, care scoate profit de pe urma concentratelor de cupru. Profitul a fost determinat, in principal, de cresterea spectaculoasa a pretului cuprului pe piata internationala. Mina produce cu cei 750 de angajati 3.800 de tone de concentrat pe an, mai mult decat in 1990, cand la Rosia Poieni lucrau 3.200 de mineri. Firma vinde concentratul la pretul bursei de la Londra, care in prezent variaza intre 7.000 si 7.500 de dolari pentru o tona de cupru. Afacerea vizata de patronii Cuprom pare sa fie foarte buna, in conditiile in care Guvernul s-a angajat sa stearga toate datoriile la momentul privatizarii. Cei 750 de mineri asteapta nerabdatori luarea unei decizii cu privire la viitorul societatii. Foarte probabil, aproape toti vor decide sa se inscrie pe listele de disponibilizare, chiar daca Ministerul Economiei va derula proiectul de parteneriat cu investitorul mentionat. Oamenii sunt neincrezatori ca isi vor pastra locurile de munca si dupa 1 ianuarie 2007, data de la care Cupru Min nu va mai primi niciun leu subventie de la stat. Tot de la inceputul anului viitor nu se vor mai putea acorda salarii compensatorii.
In aceasta situatie, un miner va prefera sa incaseze peste 200 milioane lei salarii compensatorii si sa primeasca timp de doi ani o suma de aproximativ opt milioane lei pe luna. Primarul orasului Abrud, Tiberiu Ratiu, a taxat si el lipsa de transparenta manifestata in cursul procesului de privatizare. "Transparenta nu exista in acest caz. Se doreste un alt fel de management. Peste 400 de mineri s-au inscris deja pe listele de disponibilizare. Societatea aducea in fiecare an peste un miliard de lei la bugetul local”, a spus primarul Ratiu.
