22.4 C
București
joi, 27 iunie 2024
AcasăSpecialStudiu în România: 1.500.000 de vârstnici, afectați de singurătate

Studiu în România: 1.500.000 de vârstnici, afectați de singurătate

Aproximativ 1.500.000 de vârstnici din România sunt astăzi afectați de singurătate într-o mai mare sau mai mică măsură, conform studiului național realizat de GfK pentru Fundaţia Principesa Margareta a României în septembrie 2015. Același raport relevă topul celor 5 probleme ale vârstnicilor din România: situația financiară, problemele de sănătate, dependența de ceilalți, sentimentul de inutilitate și de singurătate, precum și lipsa unui interlocutor.

În contextul îmbătrânirii populației și ca răspuns la problematica izolării sociale, Fundația Principesa Margareta a României anunță înființarea Asociației Niciodată Singur – prietenii vârstnicilor ca organizație independentă, dedicată sprijinirii vârstnicilor singuri, bazată pe voluntariat.

Îmbătrânirea populației este un fenomen în creștere care afectează nu numai România, ci întreaga Europă. Conform Institutului Naţional de Statistică, 3.247.744 de persoane din populația totală a României au vârsta de peste 65 ani.  În plus, țara noastră se confruntă cu emigrarea tinerilor, maladiile moderne, insuficiența resurselor umane și financiare specializate, precum și lipsa unui sistem integrat de suprijin. Toate acestea fac ca foarte mulți vârstnici să trăiască singuri, lipsiți de contact social. Pentru a cerceta dimensiunea și problematica izolării sociale, Fundația Principesa Margareta a României a comandat un studiu național axat pe izolarea socială a vârstnicilor, una dintre principalele provocări ale acestei categorii de populație.

Batrânețea este asociată, în general, cu o stare precară a sănătății, dar și cu o viață mai puțin activă din punct de vedere social și profesional, fapt ce aduce cu sine sentimentul de inutilitate sau respingere socială. Persoanele vârstnice asociază singuratatea cu lipsa celor dragi, locuitul singur, lipsa unui interlocutor, sau lipsa unui ajutor practic. Numărul femeilor afectate de singurătate este semnificativ mai mare decât cel al bărbaților, iar persoanele vârstnice din mediul urban sunt semnificativ mai afectate de singurătate.

„În România de astăzi, vârstnicii se confruntă nu doar cu boala și venturile scăzute, ci și cu dureroasa indiferență a semenilor, dublată de lipsa unor servicii sociale eficiente adaptate lor”, a declarat Mugurel Mărgarit Enescu – Director Executiv al Fundației Principesa Margareta a României.

În cadrul conferinței de lansare a rezultatelor studiului, din 3 decembrie 2015, sociologi și experți ai asociației franceze les petits freres des Pauvres au dezbătut problematica singurătății, modele de bune practici pentru combaterea efectelor izolării sociale și au propus soluții concrete de intervenție pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale vârstnicilor din România.

În acest cadru, a fost lansată  Asociația Niciodată Singur – prietenii vârstnicilor, care continuă acțiunile de voluntariat și sprijin în beneficiul vârstnicilor din România, dezvoltate de Fundația Principesa Margareta a României începând din 2006, prin programul Niciodată singur – voluntari aproape de vârstnici, prin prezența constantă în centre de îngrijire sau la domiciliul lor.

Misiunea Asociației Niciodată Singur – prietenii vârstnicilor este de a lupta la nivel național împotriva izolării sociale și a singurătății cu care se confruntă persoanele vârstnice, prin mobilizare voluntară și schimbarea percepției societății asupra vârstei a III-a. Pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale vârstnicilor de peste 65 de ani, asociația își propune să dezvolte și să extindă serviciile pentru persoanele vârstnice afectate de singurătate. Asociația Niciodată Singur – prietenii vârstnicilor preia modelul de intervenție al partenerului francez les petits freres des Pauvres, cu o experiență de 70 de ani în lucrul cu persoanele vârstnice, și va fi în continuare susținută de Fundația Principesa Margareta a României.

Fundaţia Principesa Margareta a României este una dintre puţinele organizaţii non-guvernamentale care derulează programe sociale dedicate seniorilor, având o experiență de 25 de ani.  De-a lungul timpului, Fundaţia a venit în sprijinul vârstnicilor din România prin programe menite să crească calitatea vieţii acestora lor, precum Fondul special pentru Bătrâni, rețeaua Pentru Seniorii Noștri, Niciodată Singur – voluntari aproape de vârstnici, campania națională Flori pentru Suflet, Centrele comunitare intergeneraționale sau Telefonul Vârstnicului. Peste 171.000 de persoane au primit sprijinul Fundației Principesa Margareta a României, cu implicarea voluntarilor și mobilizarea partenerilor instituționali și a întregii comunităţi. 

Aspecte cheie relevate de studiul național realizat de GfK  pentru Fundaţia Principesa Margareta a României:

Principala problemă cu care se confruntă vârstnicii din România este situația financiară (mai mult de jumătate din respondenți), urmată de problemele de sănătate, dependența de ceilalți, lipsa utilității, iar pe locul 5 în topul problemelor este singurătatea.

Persoanele vârstnice asociază singuratatea cu lipsa celor dragi, locuitul singur, lipsa unui interlocutor, sau lipsa unui ajutor practic.

Numărul femeilor afectate de singurătate este semnificativ mai mare decât cel al bărbaților.

Persoanele care locuiesc în mediul urban sunt semnificativ mai afectate de singurătate

Cu cât înaintează în vârstă, cu atât mai apăsător devine sentimentul de singurătate.

Distanța mare și starea de sănăntate sunt motivele principale pentru care vârstnicii nu reușesc să se vadă mai des cu persoanele cu care păstrează totuși contactul.

Daca ar putea îmbunătăți un singur lucru din viata lor, 3 din 10 respondenți ar alege comuniunea/comunicarea cu semenii.

Vârstnicii care fac parte din familii extinse duc o viața activă prin prisma activităților pe care le desfășoară pentru a ajuta familia și au în continuare sentimentul utilității. Își extrag forța și energia din aprecierea pe care o primesc din partea celorlați.

Vârstinicii intelectuali rămân activi prin intermediul cărților și a evenimentelor în care se implică, precum  activitățile de voluntariat sau proiectele desfășurate în comunitate.

În cazul vârstnicilor instituționalizați, viața activă este restricționată, activitățile pe care le pot întreprinde sunt în strânsă legatură cu posibilitățile oferite de către instituția în care sunt rezidenți.

 

 

Cele mai citite

Speranță pentru agricultori, chiar și în condițiile secetei: un morcov răsare din Ciucă, după negocierile cu Ciolacu

Ilustrație: Marian Avramescu Agricultorii români se plâng de seceta care a acaparat Europa și țara noastră în special, ce le compromite toate culturile. Se întrevede...

Tragedie în Columbia: Un mort și nouă răniți după prăbușirea unei cabine a telefericului din Medellin

O persoană a murit şi alte nouă au fost rănite după ce una dintre cabinele telefericului din Medellin s-a prăbuşit, a declarat primarul celui...

România-Olanda în optimi de finală la EURO 2024. Tabloul complet al meciurilor din optimi

S-a decis tabloul complet al optimilor de finală de la EURO 2024. Cu siguranţă, cea mai aşteptată partidă pentru noi este duelul România –...
Ultima oră
Pe aceeași temă