Curtea Constituțională a României (CCR) este pe cale să creeze haos în întregul sistem de înfăptuire a justiției dacă decizia conform căreia este neconstituțională supravegherea tehnică făcută de Serviciul Roman de Informații în dosare penale, la cererea procurorului și cu mandat de la judecător, se aplică “deîndată”, afirmă specialiștii consultați de România liberă.
Singura unitate de Parchet care deține servere de interceptare a comunicațiilor este Direcția Națională Anticorupție, dar nici această instituție nu poate face peste noapte (imediat după apariția în Monitorul Oficial a motivării deciziei CCR) interceptări, deoarece trebuie anulată o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care desemnează SRI ca singură autoritate de interceptare. În plus, trebuie să fie încheiate protocoale cu operatorii de comunicații și trebuie să se pună la punct sisteme de securizare a interceptărilor pentru ca acestea să nu ajungă în posesia unor funcționari ai operatorilor de comunicații etc.
Afirmațiile specialiștilor cu privire la haosul creat de decizia CCR prin interzicerea suportului tehnic acordat de SRI în dosare penale au fost confirmate pentru România liberă și de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
“Decizia CCR se răsfrânge asupra tuturor dosarelor care au ca obiect categorii de infracţiuni ce se regăsesc în toate titlurile Codului Penal, respectiv: infracţiuni contra vieţii, contra patrimoniului, contra înfăptuirii justiţiei ş.a., precum şi infracţiuni prevăzute în legi special (…) Toate unităţile de parchet care efectuează cercetare penală intră sub incidenţa deciziei Curţii Constituţionale la care faceţi referire, întrucât apelează la aceleaşi mijloace de investigaţii penale. Toate unităţile de parchet sunt afectate în mod semnificativ”, ne-a transmis conducerea Parchetului General.
Dosarele aflate pe rol sau în investigare rămân fără interceptări
Decizia CCR prin care a fost interzis suportul tehnic al SRI solicitat pentru instrumentarea dosarelor penale elimină toate interceptările telefonice, ale altor comunicații, decriptările făcute de specialiștii SRI în unități electronice ridicate la percheziții; elimină rezultatele filajelor făcute la solicitarea DIICOT, elimină probațiunea obținută prin implicarea agenților acoperiți superspecializați ai SRI în rețelele internaționale de trafic de droguri, arme, de ființe umane, terorism, spionaj, spălări de bani, evaziuni de miliarde de euro sau dolari, export ilegal de miliarde de euro, infracțiuni pe piața de capital etc.
De asemenea, elimină toate astfel de probe obținute cu sprijinul tehnic al Serviciului Român de Informații dat la solicitarea tuturor parchetelor din teritoriu care nu dețin nici un fel de aparatură și specialiști.
Cu alte cuvinte, avertizează specialiștii consultați de România liberă, instanțele vor fi obligate să dea achitări pe bandă rulantă, deoarece prin eliminarea acestor probe, chiar dacă există la dosar recunoașteri ale vinovățiilor și chiar și extrase de conturi care probează exportul de capital, spre exemplu, nu mai există interceptările care fac legătura între celelalte probe. Interceptările confirmă cine a dat ordinul de transfer bancar, de ce, cine este executantul etc. În foarte multe dosare interceptările reprezintă veriga de legătură între celelalte probe.
Mai grav este că vor scăpa inclusiv infractori periculoși, criminali pentru că, în multe cauze de acest tip, din interceptările convorbirilor se află date importante pentru probațiune.
Nici dosarele în care s-a început urmărirea penală față de persoane nu stau mai bine. Se vor elimina și de acolo probele realizate cu sprijinul SRI, așa că persoanele vizate cu siguranță vor fi foarte atente pentru ca pe parcursul cercetării să nu ofere alte probe.
De ce decizia CCR poate fi interpretată ca abuzivă
Curtea Constituțională a României a fost sesizată de inculpații (arabi, turci și chinezi, constituiți în rețea de criminalitate organizată, de spălare și exportarea a circa 5 milioane de euro) dintr-un dosar în care SRI a făcut interceptările pe vechea lege penală, în baza unui mandat dat de judecător. Se suspecta alimentarea conturilor unor celule teroriste. În urma acestei decizii a CCR, se vor elimina interceptările și alte forme de sprijin ale SRI din dosar, sprijin solicitat de procurorul anchetator.
În 2008 și 2009, CCR a declarat constituțional sprijinul oferit de Serviciul Român de Informații în dosarele penale. O spune chiar judecătorul care a sesizat CCR la cererea inculpaților. Redăm fragmentul:
“Decizia nr. 410/2008 și Decizia nr.962/2009 a Curții Constituționale au stabilit încadrarea în exigențele constituționale a dispozițiilor art. 91 indice 1 și art. 91 indice 2 din Codul de Procedură Penală 1969. Astfel, se relevă că susținerile privind lipsa garanțiilor procedurale privind respectarea dreptului la un process echitabil nu sunt întemeiate. Textul legal criticat prevede suficiente garanții prin reglementarea în detaliu a justificării emiterii autorizației, a condițiilor și modalităților de efectuare a înregistrărilor, a instituirii unor limite cu privire la durata măsurii, a consemnării și certificării autenticității convorbirilor înregistrate, a redării integrale a acestora și a definirii persoanelor supuse interceptării. Aceste argumente își păstrează valabilitatea în condițiile noului CPP”.
Ce s-a schimbat din 2008 și 2009 ca să se schimbe și viziunea Curții Constituționale? CCR s-a înoit cu judecătorii Daniel Morar, fost șef al DNA, și Mona Pivniceru, fost ministru controversat al Justiției, fost președinte al Asociației Magistraților din România. Atât Morar, cât și Pivniceru au susținut declararea ca neconstituțional sprijinul pe care SRI îl acordă la solicitarea procurorului.
Este ciudată mai ales poziția lui Daniel Morar deoarece acesta, timp de șase ani cât a fost șef la DNA, și apoi câteva luni cât a fost procuror general interimar al României s-a folosit copios de sprijinul tehnic al SRI.
Dacă ar fi dorit eliminarea sprijinului tehnic al SRI, când a fost procuror general interimar, Daniel Morar ar fi putut cere ministrului Justiției promovarea unui proiect de lege prin care să se înființeze o autoritatea de supraveghere tehnică performantă în directa subordine a procurorului general. NU a făcut-o!
În privința Monei Pivniceru, poziția ei poate fi privită ca “firească”, din cauza condamnării unor apropiați de-ai domniei sale (spre exemplu membri ai familiei Vlasov) cu probațiune realizată și cu sprijinul SRI.
Dezastrul stopat parțial, dar NU definitiv
Decizia CCR, potrivit unui articol din Codul de Procedură Penală, se aplică, prin calea excepțională a REVIZUIRII, și în dosarele în care s-au dat condamnări definitive și în care există sprijinul tehnic al SRI.
După câteva zile de la o discuție “furtunoasă” cu un judecător constituțional (care a dorit imperativ să-și păstreze anonimatul), adept al scoaterii sprijinului SRI, în care i-am explicat că se vor supune revizuirii inclusiv toată munca sa și a procurorilor anticorupție, a apărut o nouă decizie a CCR ( declararea ca neconstituțională a art 453 (f) din Codul de Procedură Penală) prin care s-a limitat revizuirea doar la cererile înaintate instanțelor până la publicarea motivării în Monitorul Oficial.
Doar că, de la prima decizie a Curții, care elimina sprijinul SRI pentru parchete (din 16 februarie 2016) și a doua decizie, care limita revizuirile (din 3 martie 2016), s-au înaintat zeci, poate sute de solicitări de revizuire. Iar până la publicarea motivării deciziei se pot depune alte cereri de revizuire.
Specialiștii cred că limitarea revizuirilor ar favoriza o anumită categorie de cetățeni condamnați, nerespectându-se astfel principiul potrivit căruia aceeași lege care acționează în aceeași perioadă de timp trebuie aplicată tuturor (explicație în limbaj comun).
Condamnații care nu au făcut cereri de revizuire pot invoca faptul că, fiind în recluziune și neavând bani pentru avocați, nu au avut acces la informații și pot câștiga procese la CEDO.
Ce înseamnă suport tehnic al SRI
Serviciile secrete au fost scoase, în 1990, din categoria instituțiilor care pot face anchete penale deoarece se considera, pe bună dreptate, că pot comite abuzuri. S-a păstrat, însă, în legislație posibilitatea ca procurorul să apeleze la sprijinul specialiștilor serviciilor secrete. În primii ani după 1990, procurorul putea aresta, posibilitate care a dus la numeroase abuzuri. În fine, s-a eliminat textul care permitea procurorului sâ aresteze; legislația a fost armonizată cu state în care se respectă drepturile omului, iar actele procurorului sunt cenzurate de cel puțin două instanțe judecătorești.
În evoluția legislației s-a păstrat posibilitatea ca, la solicitarea procurorului, dar în baza unui mandat de la judecător, să se apeleze la sprijinul tehnic al SRI pentru interceptări, filaje speciale (când e vorba de infractori profesioniști), decriptări și uneori chiar ascultări la cască pentru a nu se pierde momentele operative (momentul săvârșirii infracțiunii) atunci când procurorul nu are politiști judiciariști care să le facă.
De asemenea, ofițerul SRI ascultă la cască, tot pentru a nu se pierde momentele operative, atunci când era vorba de organizații de criminalitate transnaționale, operațiuni de livrări de droguri sau de armament sau când se vorbea în limbi rare, spre exemplu.
La serverul DNA, la cască, pentru momentele operative (prinderea în flagrant, spre exemplu), se află polițistul judiciarist. Repetăm: DNA este singurul parchet care și-a făcut un serviciu tehnic cu servere prin care primește, prin semnal dat de SRI, convorbirile de la operatorii de comunicații.
De mulți ani NU se mai ascultă totul la cască, așa ca pe vremea Securității. Acum, există suport electronic cu memorie mare, pus pe "pilot automat" (setat pe numerele de telefon pentru care s-au emis mandate), pe care se înregistrează convorbiri timp de 30 de zile, pe cât este dat un mandat de interceptare.
În ce constă sprijinul SRI
Potrivit unor decizii CSAT și ANCOM, SRI este singura autoritate care se poate conecta la operatorii de comunicații și prin SRI unele instituții abilitate pot face interceptări proprii (instituții care au servere proprii, însă DOAR SRI, singura autoritate desemnată, le dă semnalul prin care să facă interceptările comunicațiilor).
De ce doar SRI este singura instituție autorizată de CSAT? Pentru că este singura instituție care poate securiza interceptările. SRI are specialiști care, din componente cumpărate de pe piață, și-au construit propriile servere, prin tehnologii secrete, folosind coduri secrete prin care securizează și captează interceptările.
Există instituții care au servere de interceptare, dar care primesc semnalul SECURIZAT de la și prin SRI. Instituțiile care dețin servere proprii sunt DNA, DOS (Direcția Operațiuni Speciale a Poliției), DIPI și DGA ( servicii secrete ale Ministerului Afacerilor Interne), SIE (Serviciul de Informații Externe), serviciul secret al Armatei. Pentru alte instituții de Parchet, la solicitarea procurorilor și cu mandate de la judecător, SRI face direct interceptările pe suport informatic, pe care apoi îl predă beneficiarului în baza unui proces-verbal.
Suportul informatic poate fi transcris sau decriptat de beneficiar. În cazul în care beneficiarul nu are specialiști, beneficiarul (procurorul) poate apela, din nou, la SRI. Predarea transcrierilor sau a decriptărilor se face tot pe bază de proces-verbal. Specialistul SRI răspunde penal pentru corectitudinea transcrierilor/decriptărilor.
De asemenea, SRI oferă sprijin tehnic și pentru filaje, oferă agenți sub acoperire pentru infracțiuni grave precum trafic internațional de droguri (livrări supravegheate pe tot traseul internațional), trafic de arme, de carne vie. Alte servicii oferite de SRI sunt decriptări, audieri la cască pentru situații în care Parchetul solicitant nu are specialiști să o facă (nu peste tot sunt cunoscători de limbi rare, cum ar fi dialecte kurde, arabe, afgane etc.).
SRI poate supraveghea spioni și teroriști, dar informațiile nu pot fi valorificate de procurori și de instanțele de judecată
SRI are atribuții pe Legea Siguranței Naționale în baza căreia poate obține de la judecător propriul mandat de supraveghere operativă (interceptări, filaje, infiltrări prin agenți acoperiți etc). După ce îi descoperă, NU îi mai poate deferi justiției deoarece toate informațiile obținute nu mai constituie probe pentru dosare penale, spun specialiștii.
Prin această decizie, CCR îi invită, spre exemplu, pe teroriști să-și facă baze în țara noastră, ei fiind în siguranță câțiva ani, până ce DIICOT își va face propriul serviciu tehnic de supraveghere.
Ce trebuia să se facă pentru a NU se crea haos în Justiție
Specialiștii afirmă că, înainte de a decide scoaterea în afara legii a sprijinului acordat de SRI în dosarele penale sau chiar în cadrul acestei decizii, ar fi trebuit să impună înființarea unei autorități de supraveghere operativă sub coordonarea procurorului general al României. De asemenea, să dea un termen de 5 sau 10 ani în care această autoritate să fie dotată cu aparatură și specialiști, inclusiv în limbi rare. Așa a procedat Franța, care și-a început în 2006 crearea unei astfel de autorități, care nu e finalizată nici astăzi.
E sănătos pentru democrație ca un serviciu secret să nu fie implicat nici ca sprijin într-o anchetă penală, dar NU îl poți elimina dacă NU ai ce să pui în loc. Un astfel de demers pune țara în pericol, spun specialiștii consultați de România liberă.
