DNA suspectează conducerea APIA București și Suceava, polițiști, avocați, preoți, medici veterinari și fermieri că fac parte dintr-o rețea prin care s-au acordat subvenții ilegale pentru agricultură.
Orețea uriașă de fraudare a fondurilor europene acordate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) a fost prinsă de procurorii DNA, care au efectuat ieri 13 percheziții în București, Suceava și Dâmbovița. Printre cei suspectați că ar fi contribuit la acordarea ilegală de subvenții pentru suprafețe de teren fictive se numără directorul general al APIA, Gheorghe Benu, directorul executiv adjunct al filialei din Suceava a agenției, Delia Moldoveanu, medici veterinari, un avocat, un preot, polițiști și fermieri, potrivit Mediafax.
Printre beneficiarii sumelor prejudiciate se numără și parohii și mănăstiri din județul Suceava, care au încasat fondurile europene deși nu desfășurau activități agricole sau zootehnice. Numai în cazul acestora, în 2012-2013, ar fi fost aprobate ilegal peste sute de dosare, conform surselor judiciare. De altfel, ancheta DNA a pornit tocmai după ce procurorii au constatat că peste 30 la sută din subvenţiile agricole plătite de APIA unităţilor de cult la nivel naţional au fost virate mănăstirilor şi parohiilor din Suceava.
Ancheta vizează momentan 5 persoane din conducerea centrală a Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură și 15 persoane din județul din nordul României. Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că în această cauză s-a dispus începerea şi apoi extinderea urmăririi penale “in rem”, pentru infracţiunile de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, abuz în serviciu contra intereselor publice, înşelăciune, dare de mită, luare de mită, spălare de bani şi folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
Cum funcționa rețeaua
Procurorii DNA susțin că funcționarii APIA au acceptat la plată, cu bună știință, cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri, ce nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate.
Pentru a nu trezi suspiciuni, arată anchetatorii, doctori veterinari din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Suceava, în complicitate cu doctori veterinari concesionari, au înfiinţat exploataţii fictive de creştere a animalelor pe numele unor fermieri, le-au înregistrat în Registru Naţional al Exploataţiilor şi în Baza Naţională de Date a ANSVSA, în vederea obţinerii pe nedrept de la APIA Suceava a primelor care se acordă producătorilor agricoli în cadrul plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic.
După ce DNA Suceava a început să cerceteze dosarele de plată, în decembrie 2013, reprezentanţi ai APIA Suceava şi APIA central au făcut o serie de demersuri, astfel încât să facă dificile acţiunile de control ori au încercat să transfere responsabilitatea pentru prejudiciu exclusiv în sarcina solicitanţilor subvenţiilor.
„Medicii veterinari concesionari au falsificat documente pentru a induce în eroare echipele de control, i-au instigat pe fermieri la mărturie mincinoasă referitor la faptul că au deţinut animalele pentru care au fost depuse cereri de subvenţie, dar că între timp le-au tăiat şi consumat”, se arată într-un comunicat al DNA.
Surse judiciare au declarat că 59 de exploataţii au fost înfiinţate fictiv de către un medic pentru obţinerea ilegală de sprijin financiar de la APIA Suceava. “Verificarea, gestionarea şi aprobarea plăţilor în cazul celor 59 de dosare, pentru care APIA Suceava a estimat un prejudiciu de peste 483.000 de lei, a fost oprită ca urmare a verificărilor iniţiate şi solicitate de DNA Suceava, şi nu, ca urmare a constatărilor proprii ale angajaţilor APIA.
Alte persoane au înființat retroactiv 40 de exploataţii, iar pentru 67 au fost depuse cereri pentru subvenţii de către altcineva decât fermierii care le deţin. De asemenea, la 127 de exploataţii s-a constatat, la controlul efectuat în teren şi în Baza Naţională de Date, respectiv SNIIA, că nu existau sau nu erau înregistrate animale.
Prejudiciul estimat pentru toate aceste dosare este de peste un milion de euro.
Preoți și politicieni, implicați
Printre cei suspectați a avea legătură cu această filieră de fraudare se numără consilierul judeţean din Suceava Ioan Piticari (PNL), acuzat de gestionare frauduloasă a fondurilor europene şi înşelăciune, dar şi un avocat din Baroul Suceava suspectat de instigare la abuz în serviciu. Conform Mediafax, Ioan Piticari deţine Asociaţia Producătorilor şi Crescătorilor de Taurine Piatra Şoimului și ar fi primit ilegal fonduri din bugetul Uniunii şi bugetul de stat.
Pe de altă parte, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor evită să comenteze situaţia privind acordarea ilegală de subvenţii agricole de către APIA pentru mănăstiri şi parohii din judeţul Suceava. „Aşteptăm soluţionarea anchetei, iar cei care au greşit vor plăti”, a declarat consilierul economic al Arhiepiscopiei, Cătălin Axinte.
Campioni la fraude
Agenția Națională de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu este la primul scandal privind modul cum administrează fondurile europene. În 2009, ministrul Agriculturii a decis să demită în bloc conducerea centrală și din filialele locale a APIA, ca soluție pentru deblocarea plății subvențiilor din fonduri europene. Decizia fusese luată pentru că nu a fost respectat termenul de începere a plăților aferente anului 2008.
Pe de altă parte, dintre toate statele membre, România a efectuat cel mai mare număr de investigații legate de nereguli în cheltuirea de fonduri UE, se arată în raportul anual de activitate publicat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Numai în 2012, 20 de milioane de euro au delapidat beneficiarii români ai fondurilor europene în 2012, România fiind pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.
Subvenţii pentru terenuri nemuncite
„România liberă“ a prezentat încă din 2011 mai multe cazuri ale unor proprietari de terenuri care încasau subvenţii consistente de la APIA fără ca măcar să cultive terenul pe care îl deţineau. Un italian misterios, pe care sătenii nu îl mai văzuseră de câțiva ani, a cumpărat în judeţul Dolj câteva mii de hectare de teren agricol și nu l-a lucrat niciodată. În schimb, a încasat subvenţia pe care o acordă Uniunea Europeană, prin statul român, fermierilor. La fel ca italianul, mai existau la acea vreme alte mii de proprietari care primeau aproximativ 80 de euro la hectar, subvenţie pentru stimularea agriculturii, fără să însămânţeze un bob. Afacerea a căpătat proporţii, aşa încât în 2011 27 de milioane de euro au fost încasate gratuit de astfel de deţinători de terenuri agricole şi păşuni.
Paradoxal era faptul că toți aceștia nu încălcau legea, ci doar speculau scăpare a ei. Banii provineau din Fondul European de Garantare Agricolă şi singura obligaţie era ca subvenţionaţii să menţină suprafeţele „în bune condiţii agricole şi de mediu”. Deși, în 2010, s-a încercat impunerea unui impozit de 400 de lei la hectar pentru cei care nu îşi lucrează terenurile, ideea a rămas la stadiul de proiect legislativ.
„România liberă“ scria la acea vreme că un fermier poate pierde subvenţia doar dacă face ilegalităţi în acte. Dar șansele ca acest lucru să se întâmple erau minime pentru că inspectorii Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) reuşesc să verifice doar o mică parte din pământuri. „În evidenţele noastre, este înregistrată o suprafaţă de teren necultivat de 335.000 de hectare. Pârghiile folosite de noi sunt controalele în teren sau prin teledetecţie, utilizând imagini satelitare”, a precizat Gina Mihelis, purtător de cuvânt al APIA. Dar în 2010 inspectorii au putut verifica numai 50.000 hectare de teren necultivate şi subvenţionate. Unul dintre cazurile descoperite de APIA a fost cel al fostului senator PSD Traian Rece, care a cerut subvenţie pentru 11.000 de hectare în Tulcea, deşi a cultivat numai o mică parte. Prejudiciul ar fi fost de un milion de euro.
