Teama de dublarea taxelor si discounturilor pe care furnizorii trebuie sa le acorde, prin contract, marilor retele de magazine au iscat un conflict intre patronatele din industria alimentara si retaileri.
In medie, furnizorii achita zece taxe, care oscileaza intre cateva sute de euro si 10.000 euro. Aproape fara exceptie, furnizorii platesc o taxa de deschidere, o taxa de raft, alta pentru reclama si uneori achita un bonus pe cifra de afaceri. In total cheltuielile pentru introducerea produselor in circuitul marilor magazine pot urca pana la 40-60% din cifra de afaceri a furnizorilor. Pe de alta parte, furnizorii se feresc sa discute direct despre aceste taxe, lasand insa sa se inteleaga ca o reglementare de aplicare a acestor bonusuri si discounturi si mentinerea lor la un nivel acceptabil, ca in alte tari din Europa, ar putea stinge partial conflictul. Intelegerile contractuale dintre marile retele de magazine si furnizori au starnit controverse in mai multe tari si au fost chiar penalizate, sub presiunea consumatorilor. In vara anului trecut, retailerul Carrefour a fost amendat cu doua milioane de euro de un tribunal din Evry, ca penalizare pentru reclama falsa, vanzari ale marfurilor sub pretul de cost si refuzul de a specifica termenii contractuali in ce priveste taxele platite de furnizori. Ultimele doua puncte sunt pe agenda scandalului dintre furnizorii romani si marii retaileri.
Taxele si discounturile din ce in ce mai mari pe care furnizorii trebuie sa le acorde retelelor marilor magazine pentru a-si putea desface produsele au iscat un adevarat razboi intre producatori si retaileri. Patronatele si sindicatele din industria alimentara si agricultura au denuntat ceea ce ei numesc "abuzul de putere al supermarketurilor". In replica, retailerii sustin ca "preturile rezulta din interactiunea dintre cerere si oferta" si se respecta legislatia referitoare la activitatile din comert. Arbitrii afacerii, autoritatile cu drept de control, fie "continua sa monitorizeze retailul alimentar", fie considera ca e vorba de un conflict artificial aparut ca urmare a perioadei in care se renegociaza contractele. Sub presiunea evenimentelor, premierul Calin Popescu Tariceanu a solicitat Consiliului Concurentei sa intervina in disputa dintre furnizori si retaileri. Pentru a tempera spiritele, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a anuntat ca va media o intalnire intre partile aflate in conflict pentru a se discuta despre cresterea si transparenta preturilor.
Bonusuri, taxe si discounturi
Pentru a putea intra ca furnizor intr-o retea de mari magazine, producatorii trebuie sa plateasca o serie de taxe fixe si procentuale. Numarul acestor taxe si cuantumul sumelor platite difera de la un supermarket la altul, in functie de tipul produselor si numarul acestora, de puterea de negociere a celui care incheie contractul, precum si de perioada colaborarii. Din cate se pare, furnizorii nu sunt deranjati de existenta taxelor, pe care le considera un rau necesar, ci de nivelul in crestere al acestora de la an la an. In plus, furnizorii mai reclama ca unii retalieri le solicita sa cumpere produse sau servicii numai de la anumite companii pentru transport, ambalare, etichetare, in schimbul unui comision.
Medie de zece "taxe" la o retea de magazine
Taxele fixe platite de furnizori sunt: taxa pentru deschidere de magazin, taxa de listare produs, taxa de raft, taxa pentru expunerea produselor in locuri preferentiale (pe gondole sau capat de raft), taxa de remodelare etc. In total, un furnizor plateste in medie zece astfel de taxe la o singura retea de magazine.
Dintre taxele procentuale amintim: discountul pe factura, discountul de promotie, discounturi acordate suplimentar in perioada de promotie, bonusul neconditionat si – ceea ce-i nemultumeste profund pe furnizori – bonusurile pe cifra de afaceri (procente crescatoare, in functie de cifra de afaceri realizata de furnizor).
Costuri care distrug afaceri
In general, furnizorii evita sa discute deschis despre problemele pe care le au cu retailerii din cel putin doua motive: contractele sunt confidentiale si exista riscul de a pierde colaborarea cu reteaua de supermarketuri, care le asigura cea mai mare cota din desfaceri.
Ion A., director de marketing la o celebra crama, ne-a relatat cum a fost nevoit sa intrerupa colaborarea cu doua mari retele de magazine: "Adunate la sfarsitul anului, totalul costurilor din taxe ajunsesera sa fie undeva la 40% din cifra de afaceri. Nu ne puteam permite asa ceva, pentru noi si o cota de 20% este impovaratoare". Acelasi director ne-a oferit si cateva exemple de taxe si bonusuri: "Taxa de deschidere de magazin (prin achitarea careia devii furnizor al magazinului) poate ajunge si la 10.000 de euro si se poate aplica, in functie de retea, pentru tot lantul de supermarket sau pe fiecare magazin in parte. Taxa pentru listarea produsului variaza – de la 100-200 de euro pana la 1.000 de euro si mai mult pentru fiecare produs (la fel, se poate aplica pentru fiecare supermarket in parte sau pe intreaga retea). si mai sunt 10-11 astfel de taxe care se aplica. si taxele procentuale sunt o sperietoare pentru furnizori. Ca sa dau un singur exemplu, se aplica bonusul pentru cifra de afaceri la un nivel de genul: 1% pentru o cifra de afaceri de 1 milion de euro, 2% pentru o cifra de 1,2 milioane euro si 3% pentru o cifra de afaceri realizata de 1,5 milioane euro. Toate aceste taxe si bonusuri difera foarte mult de la un magazin la altul, la fel si aplicarea lor".
Acorduri contractuale confidentiale
Contactati pentru a oferi detalii in legatura cu nivelul taxelor si al discounturilor solicitate furnizorilor, reprezentantii marilor retele de magazine au evitat diplomatic sa ofere vreun raspuns sau au invocat confidentialitatea contractelor, precum si faptul ca "preturile sunt stabilite de comun acord cu furnizorii nostri, la fel ca in orice alta tara europeana".
Reprezentantii Grupului Metro (prezent cu doua divizii de vanzari – Metro Cash&Carry si Real Hypermarket) au fost singurii care ne-au oferit un raspuns dintre toti cei contactati: "Acordurile contractuale ale Metro Group in Romania sunt la fel ca in orice alta tara. Negocierile cu furnizorii nostri nu difera de cele ale oricarui alt retailer international din orice alta tara europeana. Ca in orice economie de piata, preturile rezulta din interactiunea dintre cerere si oferta. Preturile stabilite de comun acord cu furnizorii nostri din Romania nu sunt o exceptie. In Romania, ca si in celelalte tari, nu putem furniza detalii privind acordurile noastre contractuale, din motive ce tin de competitie, insa va asiguram ca acestea sunt incheiate in conformitate cu legislatia existenta privitoare la activitatile de comert din tara noastra. Atunci cand negocim cu furnizorii din Romania ne ghidam dupa aceleasi principii ca oriunde altundeva: calitate si volum, pentru a oferi cele mai bune preturi clientilor".
Perioada renegocierii contractelor
La scurt timp dupa izbucnirea scandalului, Gheorghe Ciubotaru, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, afirma ca este vorba mai mult de un scandal mediatic: "Lanturile de magazine se afla intr-un proces de renegociere a contractelor cu furnizorii. Noi nu vrem sa intervenim, pentru ca nu este de competenta noastra".
Patronatele si sindicatele din industria alimentara au solicitat o ancheta confidentiala din partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, care sa investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor fata de furnizori. Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania a considerat ca aspectele reclamate trebuie demonstrate. "Daca am asculta si vocea reprezentantilor hipermarketurilor, probabil ca ar reiesi altceva. Din experienta de zi cu zi, se constata ca preturile produselor alimentare din magazinele de tip supermarket si hipermarket sunt mai joase decat cele practicate de micile magazine de cartier. Comportamentul special al hipermarketurilor este insa cunoscut in intreaga lume; recent lantul Carrefour a fost amendat cu 27,4 de miloane de euro pentru faptul ca a organizat o intelegere cu alte firme privind pretul minim la jucarii. Asa cum scria ziarul «Le Monde» in numarul din 22 decembrie 2007, Consiliul Concurentei a mai amendat firmele Hasbro, Lego, Chicco, Goliath, MegaBrands, Maxi Toys si JouéClub. Tot in articolul respectiv (Carrefour lourdement sanctioné pour entente sur les prix des jouets) suntem informati ca Uniunea Consumatorilor din Franta este cea care a sesizat Consiliul. Fata de situatia din Franta, constatam ca in Romania cei care sesizeaza sunt producatorii, si nu consumatorii. Mai mult, producatorii solicita protectie din partea Protectiei Consumatorilor. Totodata, constatam cu interes un neobisnuit caz de perfecta intelegere intre patronate si sindicate", se mentiona intr-un comunicat al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.
TEAMA DE DUBLAREA TAXELOR
» "O tendinta de dublare de la an la an"
Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara – Romalimenta –, este si director general la Angst (producator de mezeluri) si detine si cateva magazine alimentare "de cartier", cum afirma chiar el. "Problema in sine nu o constituie aceste taxe sau discounturi, ci tendinta de a le dubla de la un an la altul. La inceput totul pare in regula si apoi, la sfarsit de semestru sau an, te trezesti ca ai costuri care ajung la 50% din cifra de afaceri, daca nu si mai mult. Am auzit si de cazuri de 60%. Totul e la limita concurentei… Acum, cam asta este, nu esti obligat sa inchei contractul, dar nici nu prea ai de ales. Nu exista o alternativa, cea mai mare parte a produselor se desfac prin retelele marilor magazine, magazinele de cartier de la parterul blocurilor au disparut incet-incet dupa 1990", a precizat Minea.
Pentru a suporta aceasta crestere a taxelor si discounturilor impuse de retelele de supermarket, producatorii recurg la "un reflex": se scade din calitate pentru a optimiza preturile. Mai apare inca un fenomen deja sesizabil in supermarketuri: scade numarul sortimentelor de produse la raft. Despre situatia din alte tari europene Sorin Minea afirma ca lucrurile sunt aproximativ aceleasi in ceea ce priveste aplicarea unor taxe, "insa acestea sunt intr-un numar rezonabil, mult mai mic, iar cresterea anuala a taxelor este undeva in intervalul 0,1-0,5%, de putine ori ajungand la circa 1%. In plus, in unele tari precum Anglia, Franta sau Spania se aplica anumite reglemetari".
