Instituțiile europene au avut o atitudine rezervată față de Crăciun, moment care marchează cea mai mare sărbătoare a creștinătății. În propriile țări, însă, liderii statelor din Uniunea Europeană au menționat sărbătoarea Crăciunului, subliniindu-i și încărcătura religioasă cuvenită.
Dezbaterea privind relația pe care Uniunea Europeană o are sau ar trebui să o aibă cu creștinismul este veche, dar s-a radicalizat în momentul în care, la 30 octombrie 2004, a fost definitivat textul Constituției Uniunii Europene. Aceasta nu menționează rădăcinile creștine ale Europei, aspect asupra căruia liderii europeni nu au căzut de acord. Prima reacție a fost a șefului diplomației de atunci a Vaticanului, cardinalul Giovanni Lajolo, care a deplâns faptul că în Constituția europeană nu există tocmai aceste referiri la creștinimisul Europei.
Intrată în UE trei ani mai târziu, în 2007, România – țară majoritar ortodoxă și în care biserica se bucură de o mare încredere – nu a fost ferită de astfel de dezbateri. Ultima a avut loc anul acesta, în preajma Crăciunului, atunci când europarlamentarul Traian Ungureanu a scris o serie de articole în care arăta că sărbătoarea creștină “ a devenit o rușine pentru tot mai multe persoane din lumea occidentală… Nimic nu tulbură acest Crăciun resemnat şi mâlc. Aţi auzit vreun şef de stat sau guvern vest european bâlguind cea mai vagă aluzie la naşterea lui Iisus, la Biblie sau la creştinism? La Bruxelles, tradiționalul Târg de Crăciun are un nume nou, luat de pe pârtiile de schi: Plaisirs d´hiver! Plăcerile iernii! … Parlamentul European se străduie să fie cît mai european, tipărind felicitări și pavoazînd interioarele oficiale cu urarea Felicitări de Sezon!”.Traian Băsescu a avut un discurs chiar mai direct și tăios cu privire la această chestiune.
Birocrație Vs. Familie
Adevărul este că la Bruxelles se poate descifra o detașare față de sărbătoarea creștinătății care marcheaă nașterea lui Iisus Christos. Totuși, la 24 decembrie, ora 09.00 dimineața, pe site-ul Parlamentului European, o știre avea titlul: “Crăciun Fericit și un An Nou Fericit”. Textul era scurt: “Din partea noastră, a tuturor celor din Parlamentul European, Crăciun Fericit și un An Nou Fericit! În 2016, vom lucra la o serie de propuneri legislative pentru a face din Europa un loc mai bun”. Apoi, o poză cu un brad și câteva globuri.
Dar un demers controversat a fost făcut de “European Parliament interpreters”, departament care se ocupă cu traducerile și care a realizat o felicitare virtuală care poate fi distribuită pe Facebook. În realizarea grafică, urarea “Felicitări de sezon” este tradusă în limbi europene (nu și în română). “Season's Greetings for you all! We'll be back after the Holidays” a fost textul ce a însoțit urarea virtuală.
Acestea sunt faptele la care adăugăm – de pe portalul bruxelles.de – informația că evenimentul „Plaisirs d'Hiver” încorporează un Târg/Piață de Crăciun cu peste 200 de standuri. Dacă Uniunea Europeană încearcă să limiteze – uneori prin gesturi mai puțin fericite – raporturile cu religia creștină și cu sărbătorile acesteia, întorși acasă, în propriile lor state, liderii politici sunt mai puțin rezervați.
Într-un scurt videoclip, premierul Belgiei și-a început discursul spunând: “Doresc să vă urez un Crăciun Fericit și sper că 2016 va fi un an plin de realizări pentru a împlini idealurile noastre de libertate. Proiectul european este unul măreț, dar se confruntă, încă, cu multe provocări”.
Amestec de credință și politică
Premierul Marii Britanii, David Cameron, a avut un mesaj în care a reamintit că ziua de 25 decembrie marchează “nașterea fiului Domnului, Iisus Christos – Prințul păcii. Ca țară creștină, trebuie să ne amintim că această zi reprezintă pace, îndurare, bunăvoință și mai presus de orice speranță. Există un lucru pe care toți ni-l dorim de Crăciun: acela de a-i avea pe toți cei dragi și familia alături. Dar nu toți se bucură de asta. Milioane de familii din Siria și Orientul Mijlociu își petrec iarna în campusurile de refugiați. Creștini din Africa și Asia vor merge la biserică plini de bucurie, dar mulți se tem de persecuții”.
Premierul Italiei, Matteo Renzi, a avut o reacție dură, după ce un director de școală din apropiere de Milano a decis să interzică manifestările – spectacole de teatru și concerte – de Crăciun, în numele multiculturalismului. Renzi a spus că nu în acest mod se promovează integrarea și coexistența pașnică, iar măsura directorului de școală este o mare greșeală.
Existența unui dublu limbaj al liderilor europeni, unul la Bruxelles și altul în propria țară, a fost confirmat și atunci când Europa s-a confruntat cu un uriaș val imigraționist. Lucrurile au fost rezolvate nu printr-o acțiune comună, ci după ce fiecare națiune a ales să acționeze în propriu interes: Germania a fost tolerantă până în momentul în care a introdus controale la graniță, Ungaria a ridicat ziduri, Slovenia a apelat la armată, croații le-au pus la dispoziție autocare, Austria și-a închis parțial granița, iar statele din estul și centrul Europei au refuzat cotele de imigranți.
Creștinismul, ca și chestiunea imigranților, arată, o dată în plus, că între Europa unită și statele naționale există divergențe nu doar de ordin politic, ci unele mult mai complexe: culturale și de identitate.
