Cele cinci licee româneşti din Transnistria capătă importanţă capitală, în contextul noului Cod al Educaţiei, impus de Chişinău, valabil din actualul an de învăţământ. Admiterea la facultate este condiţionată de absolvirea a 12 clase şi a Bacalaureatului. Doar liceele în grafia latină din stânga Nistrului respectă acest sistem, în comparaţie cu cele de tip sovietic, unde învăţământul preuniversitar se încheie în clasa a XI-a. Ca urmare, se prefigurează deja un fenomen neaşteptat – elevii de la şcolile ruseşti vor să se înscrie la cele româneşti.
De mai bine de o jumătate de an există o situaţie care, până acum, cel puţin, pare fără ieşire. Ajutoarele materiale, precum calculatoare, bănci, rechizite sau cărţi, nu pot ajunge la şcolile româneşti din Transnistria. Vorbim în acest caz despre bunurile, în valoare de 200.000 de lei moldoveneşti, reprezentând donaţia din partea Primăriei din Chişinău. La care se adaugă cele trei microbuze destinate transportului elevilor, în această din urmă situaţie referindu-ne la contribuţia României. Am discutat, cu câteva zile în urmă, despre acest subiect cu directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, profesorul Ion Iovcev, totodată membru în Colegiul Ministerului Educaţiei din Republica Moldova. Cu regret remarcă interlocutorul meu faptul că autorităţile Republicii Moldova „nu au găsit până în prezent modalitatea de a trece toate aceste bunuri prin aşa-zisa vamă transnistreană”. Profesorul arată că băncile pentru elevi, catedrele pentru profesori, alte tipuri de mobilier şcolar erau destinate celor opt instituţii de învăţământ cu predare în grafia latină din stânga Nistrului. Ba mai mult decât atât, ajutoarele din partea Primăriei din Chişininău ar putea să asigure constituirea, în fiecare dintre aceste şcoli, a unui laborator de informatică, fiind vorba de o substanţială donaţie de calculatoare. Nu mai discutăm, pe de altă parte, despre cât de necesare sunt microbuzele oferite de statul român, în condiţiile în care, aşa cum remarcă profesorul Iovcev, sunt elevi din diverse localităţi rurale din Transnistria care vor să înveţe în limba română şi fac zilnic naveta până la una dintre cele opt şcoli cu predare în grafia latină.
„Suntem în continuare ostatici”
Este drept că, şi dacă ai avea aceste microbuze, tot nu se rezolvă problema, aflu de la Ion Iovcev. Un recent decret al regimului de la Tiraspol va pune beţe-n roate maşinilor cu numere de înmatriculare ale Republicii Moldova, limitându-le posibilitatea de mişcare în stânga Nistrului, în comparaţie cu vehiculele înmatriculate după aşa-numita legislaţie transnistreană. „Cred că vom avea probleme şi cu mijloacele de transport pe care le avem deja la dispoziţie, cu numere de înmatriculare moldoveneşti, începând din luna martie”, arată directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol. Ce să te mai gândeşti la donaţii ale Chişinăului şi Bucureştiului, când profesorul Iovcev spune cât de greu a fost, înainte de Crăciun, să treacă „vama” de pe Nistru cu tot felul de cadouri, aduse de la Chişinău, pe care dascălii şi părinţii le luaseră pentru elevi. „Numai noi ştim cum am reuşit totuşi să le trecem!”, exclamă, de data asta pe un ton misterios, interlocutorul. „Suntem în continuare ostatici. Dar asta deja o ştiu şi cei de la OSCE, şi cei care fac parte din mecanismul de negociere pentru soluţionarea problemei transnistrene”, mi se spune în continuare. Asta este situaţia celor opt şcoli româneşti din Transnistria, pe care le enumăr, din nou, pentru ştiinţa opiniei publice – Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, Liceul „Evrika” din Râbnița, Liceul „Alexandru cel Bun” din Tighina, Liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari, apoi Gimnaziul din satul Roghi, Școala-internat din Tighina și Gimnaziul din Corjova. Şcoli în care activează aproximativ 300 de profesori şi aproape 2.000 de elevi. Aceste instituţii nu primesc niciun fel de finanţare din partea regimului separatist din Transnistria, fiind susţinute financiar de Ministerul Educaţiei de la Chişinău, atât în privinţa salariilor cadrelor didactice, cât şi pentru achitarea utilităţilor.
Bacalaureatul a devenit obligatoriu şi în stânga Nistrului
S-a spus de multe ori despre Transnistria că este un URSS în miniatură. Unul dintre cele mai bune exemple este al şcolilor recunoscute oficial de regimul separatist, majoritare în această regiune, în care elevii învaţă după grafia chirilică. Ceva este însă pe cale să se schimbe în mod radical. Acum se întrevede fenomenul care va marca anii următori. Totul vine de la modificarea Codului Educaţiei în cel de-al doilea stat românesc. Foarte interesantă este prevederea legată de modalitatea în care elevii de liceu pot ajunge la facultate. Ei trebuie să absolve 12 clase şi să dea Bacalaureatul. Acest sistem vine în contradicţie cu viziunea educativă din Transnistria, unde liceul înseamnă un interval care se încheie în clasa a XI-a, după care te poţi înscrie direct la facultate. “Codul admite tinerilor continuarea studiilor în instituţiile superioare numai după absolvirea liceului sau altă instituţie medie unde se susţine Bacalaureatul. Alta este situaţia în stânga Nistrului, unde studiile au standarde ruseşti, adică 11 clase”, descrie profesorul Iovcev. Care continuă astfel – “ca membru în Colegiul Ministerului Educaţiei, am ridicat la multe şedinţe întrebarea despre admiterea în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, numai după susţinerea Bacalaureatului. Până în anul şcolar 2014-2015, tinerii erau admişi după susţinerea Bacalaureatului, excepţie făcând candidaţii din stânga Nistrului. Alta va fi situaţia începând din anul şcolar 2015-2016, când admiterea se va face, în cazul tuturor, după noul Cod al Educaţiei”, conchide profesorul Iovcev.
Exemen de diferenţă în limba română
Şi iată cum şcolile româneşti din Transnistria capătă din acest moment importanţă pentru elevii din zona separatistă, cu referire la cei care au învăţat până acum după programa de tip sovietic. Se ştie că sunt cinci licee cu predare în grafia latină în stânga Nistrului. Ele respectă programa impusă de Ministerul Educaţiei de la Chişinău, deci au 12 clase şi prevăd în organizarea lor şi examenul de Bacalaureat. “Aceste cinci licee au devenit mai atractive, în contextul noului Cod al Educaţiei”, remarcă Ion Iovcev. Deja au început să bată la porţile Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol elevi de la şcolile ruseşti care se interesează de condiţiile în care se pot înscrie la instituţia cu predare în grafia latină. Dar ca să facă acest pas ar trebui mai întâi să dea nişte examene de diferenţă, încă din clasele a X-a sau cel târziu a XI-a. „Sunt lucruri pe care nu le cunoaşte încă toată lumea, dar în viitorul an şcolar vor fi mari schimbări”, se arată convins profesorul Iovcev. Va fi cu adevărat o lovitură într-un teritoriu, precum Transnistria, unde limba română a fost arestată, la propriu, ca acum să te înscrii la o şcoală cu grafia latină şi pentru asta să dai examen de diferenţă tocmai la Limba şi Literatura Română, dar şi la Istoria Românilor. A nu se uita că, în decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chişinău a validat faptul că româna este limba oficială în Republica Moldova. Neplăcuta surpriză pentru elevii care vin din şcolile cu grafie chirilică din Transnistria va fi în vara acestui an, pentru că acum ei vor constata că nu pot accede în învăţământul universitar fără să fi absolvit 12 clase, plus Bacalaureatul. La finalul discuţiei noastre, profesorul Iovcev nu ezită să facă legătură între noile condiţii de admitere la facultate în Republica Moldova şi obstinaţia cu care Tiraspolul refuză, de mai bine de şase luni, dreptul şcolilor româneşti din Transnistria de-a beneficia de extinderea bazei lor materiale, având la bază substanţialele ajutoare materiale de la Chişinău şi Bucureşti.
