Marți, 3 noiembrie 2015, la patru zile de la tragedia din clubul Colectiv, aproximativ 25.000 ieșeau în stradă, pentru a cere demisia mai multor lideri politici de la vremea respectivă: premierul Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, primarul Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone.
La un an de la protestul care a dus la schimbarea Guvernului și deschiderea mai multor dosare penale, dintre care trei trimise în judecată, apare întrebarea: ce s-a schimbat în societatea românească de la momentul „nu plecăm acasă, morții nu ne lasă”?
După ce 32 de persoane au murit, la scurt timp după incendiu, și peste 150 au fost rănite, în urma incendiului din clubul Colectiv, primarul Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone declara că nu are ce să îşi reproşeze, deşi Primăria era cea care a dat autorizaţia de funcţionare a clubului. Astfel, în primele zile ale lui noiembrie 2015, internauții s-au mobilizat, pe rețelele de socializare, pentru a cere demisia edilului.
Inițial, ei au cerut „demisia lui Piedone, subordonaţilor lui şi tuturor celor răspunzători”, astfel încât să „nu mai fie sacrificaţi oamenii în numele şpăgii”. Protestul nu se anunța a fi unul de amploare. Cu toate acestea, mii se persoane au răspuns apelului lansat pe rețelele de socializare și s-au strâns, la ora 18.00, în Piața Universității, unde au cerut demisia lui Victor Ponta, Cristian Popescu Piedone și Gabriel Oprea.
O oră mai târziu, însă, aproximativ 3.000 de persoane se îndreptau spre Guvern, iar la momentul în care au ajuns la Piața Victoriei, numărul protestatarilor trecuse de 8.000. De acolo, mii de persoane plecau spre sediul Ministerului Afacerilor de Interne, scandând: „Jos Guvernul”, „Ne-am săturat”, „Demisia”, „Să vă fie frică, poporul se ridică”, „Voi dați afară tinerii din țară”, „Rușine să vă fie”, „Oprea e de vină pentru moartea lui Gigină”, „Piedone nu uita, pușcăria-i casa ta”, „Jos Oprea”, „Jos Ponta”, „Piedone asasin, Oprea asasin”, „Toate partidele, aceeaşi mizerie”, „Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă”, „Ultima soluție, înc-o revoluție”. 20.000 de protestatari aveau să își continue circuitul, mergând la Palatul Parlamentului și la Primăria Sectorului 4, unde și-au scandat nemulțumirile și au cerut demisiile celor responsabili de moartea a zeci de tineri și rănirea a peste 150. În momentul în care au ajuns la clubul Colectiv, în jurul orei 23.00, numărul participanților la miting crescuse la 25.000.
Tot la 3 noiembrie 2015, sute de persoane s-au mobilizat și în alte orașe din țară, precum Brașov și Constanța, cerând demisia guvernanților.
Citește și: #COLECTIV 1 AN. Ce s-a întâmplat, în decurs de un an, de la tragedia din clubul groazei, Colectiv
„Jos Ponta!”
Ca urmare a protestelor de amploare, miercuri, 4 noiembrie 2015, președintele PSD Liviu Dragnea anunța că premierul Victor Ponta va demisiona.
„Am obligația să constat supărarea legitimă care există în cadrul societății și dorința de a avea responsabilități mai mari decât ale patronilor clubului. Oamenii simt nevoia de mai mult și ar fi o greșeală să ignor. Nu cred că e corect să las această responsabilitate pe seama miniștrilor. Sunt gata să fac eu acest gest pe care o parte importantă din societate îl așteaptă. Îmi depun mandatul de prim ministru, implicit al Guvernului României. Rezist la orice bătălie cu adversarii politici. Niciodată nu mă bat cu oamenii. Cred că ar avea toți de suferit. Suferința legitimă oamenilor nu trebuie să degenereze în jocuri de putere cu efecte negative imposibil de anticipat. Până la momentul formării unui nou Guvern, ne îndeplinim atribuțiile și imediat ce va fi instalat putem să predăm o situație economică și socială mult mai bună decât cea pe care am preluat-o. La oră 4 o să avem o ședința de guvern”, anunța Victor Ponta, miercuri dimineața.
„Piedone nu uita, a venit și ziua ta!”
Tot miercuri, și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, își anunța demisia, în lacrimi.
„În primul rând, aș vrea să îmi exprim din nou regretul pentru tragedia din Clubul Colectiv. Sunt și eu tată și mă doare sufletul când mă gândesc la durerea celor care sunt nevoiți acum să-și îngroape copiii sau să tremure lângă patul de spital, sperând că ei să se facă bine. Condoleanțe familiilor îndoliate și multă putere și sănătate celor care se luptă în aceste clipe pentru viață. De asemenea, vreau să îmi exprim părerea de rău pentru reacțiile din primele clipe de după tragedie. Îmi dau seamă acum că nu era momentul cel mai potrivit să vorbesc despre acte. Mărturisesc însă că motivul pentru care am făcut-o nu a fost pentru ca să îmi salvez pielea, ci dorința de a clarifica lucrurile cât mai repede, de a informa publicul despre documentele firmei care deținea Clubul Colectiv, din punct de vedere al competențelor Primăriei Sectorului 4. După toate reacțiile din ultimele zile, după emoția și furia total justificate și exprimate în spațiul public în căutarea vinovaților, după miting-ul de ieri din Capitală în care mii de bucureșteni mi-au cerut demisia, am avut timp să reflectez și am ajuns la următoarea concluzie: Îmi prezint astăzi demisia de Primar al Sectorului 4, în semn de respect față de victimele tragediei și sper că vidul legislativ și carențele administrative să tragă un semnal de alarmă, de la cel mai simplu funcționar, până la cel mai înalt for legislativ. Poate că atunci când mii de oameni ies în stradă să-ți ceară să pleci și alte mii cer același lucru pe rețelele de socializare, e bine uneori să asculți. Îmi asum această vină morală, cât despre cea legală, voi lăsa Justiția să își spună cuvântul. Le mulțumesc cetățenilor Sectorului 4 care au crezut în mine și care mi-au acordat voturile lor, le cer scuze că plec și vreau să îi asigur că nu i-am trădat niciodată (…). Cu regret pentru familiile îndoliate și respect pentru cetățenii Capitalei care vor un sistem mai responsabil, care să îi protejeze mai bine, astfel încât astfel de tragedii să nu se mai repete”, spunea Piedone.
„Piedone nu uita, pușcăria-i casa ta!”
În 5 mai 2016, Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, „dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti”.
Potrivit DNA îl acuză că, în calitate de primar ar fi încălcat Hotărârea Guvernului României nr. 1739/06.12.2006, art. 1 lit. g şi dispoziţiile din Legea nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, respectiv art. 14 lit. f şi la data de 14.01.2015 ar fi eliberat acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu. Cu toate acestea, în acest dosar nu a început judecata pe fond.
Un alt mesaj scandat în 3 noiembrie 2015 a fost „Jos Oprea!”
Un alt politician căruia protestatarii i-au cerut demisia a fost Gabriel Oprea, care, la acel moment, ocupa funcția de Ministru de Interne și de vicepremier al României. El a ajuns în atenția publică cu 10 zile mai devreme, în 20 octombrie 2015, când un polițist care deschidea coloana sa oficială a murit, după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă.
În 5 noiembrie 2015, Gabriel Oprea a demisionat oficial de la conducerea MAI, după ce șeful Guvernului, Victor Ponta, și-a depus demisia. Trei luni mai târziu, în 5 februarie 2015, Oprea a fus pus sub învinuire de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA, pe motiv că ar fi beneficiat nelegal de o coloană oficială, în deplasări personale.
În 31 august, șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a cerut sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale a lui Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, pentru ucidere din culpă în dosarul privind moartea polițistului Bogdan Gigină.
Inițial, Plenul Senatului a respins cererea procurorilor anticorupție de urmărire penală a lui Gabriel Oprea, cu 73 de voturi „împotrivă”, 45 „pentru” şi şase abţineri, ceea ce a stârnit nemulțumirile internauților. Astfel, în 23 septembrie 2016, mii de internauți de pe rețelele de socializare au ieșit în stradă pentru a cere Parlamentarilor să încuviințeze cererea DNA de ridicare a imunității fostului vicepremier. În 26 septembrie, Gabriel Oprea și-a depus demisia din funcția de senator. În 14 octombrie, președintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cererea de urmărire penală a fostului vicepremier Gabriel Oprea.
În 17 octombrie, procurorii DNA i-au adus la cunoștință că va fi pus sub urmărire penală, pentru ucidere din culpă. În acest context, Gabriel Oprea s-a apărat precizând că este vorba despre „o tragedie prin care trebuie să treacă”, „o cruce pe care o să o ducă toată viața”.
Bilanț la un an de la protestele care au dus la schimbarea Guvernului Ponta
În 5 noiembrie 2015, miniștri din Cabinetul Ponta își anunțau demisia. În acest timp, în București și în țară, zeci de mii de persoane au continuat să se adune, seara, în zonele centrale. „Corupția ucide!”, au strigat protestatarii, solicitând schimbarea clasei politice din România.
Printre revendicările celor adunați în Piața Universității din Capitală a fost ca noul Executiv să fie format din tehnocrați. Zece zile mai târziu, președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Dacian Cioloș, fost ministru român al agriculturii și comisar european, să formeze un nou guvern. În aceeași zi, Dacian Cioloș a prezentat lista miniștrilor propuși, Cabinetul Cioloș primind votul de învestitură în 17 noiembrie.
La un an și câteva zile de la tragedia din Colectiv, supraviețuitorii și familiile victimelor susțin că vinovații nu au fost trași la răspundere, printre aceștia fiind fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care susținea că spitalele au „tot ce le trebuie” pentru tratarea victimelor și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, căruia i se repoșează că echipajele de intervenție coordonate de el ar fi ajuns cu întârziere la club, iar ambulanțele trimise pentru ajutorarea victimelor ar fi fost prea puține și că nu a acceptat ajutorul ambulanțelor BGS și Sanador.
Raed Arafat rămâne în funcție
La acel moment, Raed Arafat s-a apărat spunând că nu a făcut altceva decât să urmeze pașii prevăzuți în Planul Roșu. Patru luni mai târziu, un raport al Corpului de control al premierului a arătat că intervenția de urgență în urma incendiului a fost, în mare parte, o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie din partea autorităţilor. Documentul arăta că această absență a avut la bază „lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară”. Mai mult, raportul arăta că autoritățile nu ar fi declanşat imediat Planul Roşu de Intervenţie, iar,după demarare, acest lucru nu a fost comunicat tuturor instituţiilor responsabile. La rândul său, secretarul de stat în MAI a publicat un punct de vedere, în care a criticat concluziile raportului Corpului de control al premierului, precizând că anumite aspecte ale documentului „conţin recomandări ce nu corespund” cu diferite acte normative sau care reglementează proceduri naţionale ori internaţionale şi „necesită clarificări din partea colectivului care a redactat” documentul. Din acest motiv, el a fost chemat, în 28 martie, la Palatul Victoria, unde a discutat cu șeful Corpului de control.
Arafat a stârnit numeroase critici din partea familiilor tinerilor care au murit în spitale, din cauză că nu au fost transferați la timp în străinătate. Secretarul de stat în MAI a răspuns că „din păcate unii pacienți nu erau transportabili nici pentru distanțe mici”.
otodată, tatăl unui tânăr care a murit la trei săptămâni după ce a fost rănit în incendiul din clubul Colectiv l-a acuzat pe Raed Arafat că echiapeje de salvare nu i-au transportat fiul la spital cu o ambulanţă, deoarece nu ar fi considerat că se află în stare gravă.
Arafat s-a apărat spunând: „Când numărul victimelor este copleșitor nu poți să-i iei pe toți de odată și nici nu poți avea o ambulanță pentru fiecare imediat. De aici apare triajul, care la fața locului se bazează pe diferențierea celor care au pericol iminent de moarte de cei care nu sunt în pericol iminent de moarte. Dacă un echipaj de ambulanță sau SMURD refuză să ia un pacient la un moment nu înseamnă că l-a refuzat permanent și poate a fost alt pacient cu risc mai mare care trebuia transportat înainte”.
Și în 29 octombrie 2016, Arafat a declarat presei motivele pentru care, la un an de la tragedia din Colectiv, a decis să rămână în funcție.
Raed Arafat a ales să rămână în funcție întrucât nu consideră că a fost vorba de neglijenţă în intervenţia de la incendiu. În schimb, persoanele care i-au cerut demisia au avut „anumite motive”, spune secretarul de stat.
„Cei care au cerut această demisie, oameni simpli n-am văzut, oameni implicaţi şi anumite emisiuni, posturi de televiziune – da, am văzut. În primul rând era o situaţie de dezastru. Acolo nu consider că sistemul de urgenţă a neglijat sau a făcut ceva în care să spui că trebuie să plece oamenii din sistemul de urgenţă, să plec eu sau să plece altul. Dar eu am zis de mai multe ori – dacă mi se cere, plec, nu se pune problema. Nu aveam motiv în timpul în care eram la maxim în lucru să vin să spun: eu plec şi vă las. Poate că era pentru mine chiar…mă linişteam, se linişteau si ei că nu mai atacau pe nimeni. Să pleci pentru că cineva îţi cere demisia, că cel care îţi cere demisia ţi-o cere pentru anumit motiv, eu nu o fac. Cei care au urlat deschis erau în număr mic, care ştiam foarte bine, cel puţin aveam convingerea bună, ce stă în spate. Dacă venea premierul şi îmi zicea – trebuie să pleci, fără nicio problemă, plecam, nu se punea problema. Dar mai mult la anumite momente demisia să ţi-o depui este şi un act în care înseamnă că ai lăsat totul baltă şi ai zis la revedere. Şi nu era bine să o fac pentru că sistemul avea nevoie să stăm şi să îl sprijinim să meargă mai departe”, a declarat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) din Ministerul de Interne.
Nicolae Bănicioiu: Nu avem nevoie de nimic
Fostului ministru al Sănătății i se reproșează că, la începutul lunii noiembrie 2015, s-a opus public transportării răniților în străinătate.
„Chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noștri pot gestiona situația. (…) Franța, Germania, am primit din foarte multe părți astfel de solicitări. Momentan noi ne descurcăm foarte bine. Ne descurcăm foarte bine iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații, da?”, spunea Bănicioiu, la 1 noiembrie 2015.
Un an mai târziu, el anunță că va candida la alegerile parlamentare din 11 decembrie, pe listele PSD, la Iași.
În tragedia de la Colectiv, și-au pierdut viața 64 de oameni, iar 147 de persoane au rămas cu răni grave. În urma incendiului din 30 octombrie 2015, au ieșit la suprafață nenumărate nereguli din sistemul public – funcționari care nu își fac treaba, lipsă de coordonare între echipajele de intervenție, lipsa unei reacții prompte a autorităților, infecții intraspitalicești.
