În goana după rating, un post de televiziune pune paie pe foc în scandalul violului de la Vaslui, divulgând imaginea victimei, ceea ce ar putea atrage o sancţiune record din partea CNA. În acelaşi timp, experţi citaţi de RL spun că presiunea publică pusă pe tinerii acuzaţi de viol le-ar putea fi de folos acestora într-un eventual proces deschis la CEDO.
În plină campanie mediatică despre violul de la Vaslui, postul de televiziune ProTV a dezvăluit imagini și un interviu cu victima violului, încălcând astfel principiile de etică privind protecția victimei. În apărarea sa, Cătălin Măruță a transmis o scrisoare site-ului paginademedia.ro în care susține că postul are acordul scris al tinerei și al familiei acesteia pentru a apărea la televizor. Chiar și în condițiile existenței unui contract, membrul CNA Valentin Jucan a declarat pentru Rl că postul respectiv nu trebuie discuplat și merită o amendă drastică, iar el va milita pentru acest lucru. ‘’Trebuie văzut acel contract, dar și în aceste condiții, consider că ProTV a comis un abuz, prin expunerea tinerei. Există prevederi în codul de reglementare în audiovizual care precizează că victimei trebuie să-i fie prezentate toate riscurile acelei expuneri mediatice. Nu poți să profiți de naivitatea unei familii pentru a obține rating’’, a declarat Jucan. Acesta condamnă pasivitatea CNA-ului de-a lungul timpului, care nu a sancționat drastic derapaje din trecut și consideră că în acest caz ar trebui data amenda maximă. De aceeași părere este și membrul CNA, Monica Gubernat. ‘’Mâine se va analiza în regim de urgență acest caz. Este extrem de grav să abuzezi de o persoană dezechilibrată emoțional. Voi propune o amendă foarte mare’’, a precizat Gubernat.
Mioara Donisă, avocata care o reprezintă în instanță pe eleva violată, s-a arătat revoltată de decizia postului ProTV și susține că realizatorul TV i-a dat asigurări că va fi protejată identitatea tinerei.
‘’Personal, i-am cerut domnului Cătălin Măruţă ca în cazul în care părinţii vor fi de acord să apară să nu ceară şi fetei să facă acest lucru. Domnul Măruţă m-a asigurat că victima nu va apărea la televizor. M-a asigurat că sub nicio formă victima nu va fi filmată şi nu va apărea în emisiune, iar mama va fi filmată cu spatele la cameră. Lucru care nu s-a şi întâmplat’’, a declarat avocata fetei.
Efectul pervers al campaniei media: victimizarea presupușilor violatori
În mediul virtual, circulă o petiție în care cetățeni obișnuiți cer arestarea ‘’celor șapte băieți violatori din Vaslui’’, lăsând falsa impresie că justiția nu și-a făcut onest datoria în acest caz. Până în acest moment, acest curent de opinie, format și cu ajutorul unor articole de presă lipsite de etică, nu se fundamentează pe nicio probă. După câteva luni în care presupușii violatori s-au aflat în arest preventiv, cei doi judecători au decis trecerea lor în arest la domiciliu. Printr-un context norocos, creat de o decizie a Curții Constituționale, care la acel moment a decis că forma de lege care reglementa arestul la domiciliu nu era constituțională, cei șapte inculpați au fost trecuți sub control judiciar, așa cum s-a întâmplat cu toate persoanele aflate în arest la domiciliu în acel moment.
‘’La publicarea deciziei CCR privind neconstituționalitatea arestului la domiciliu, această măsură a dispărut practic și în locul ei instanțele au luat alte măsuri – cel mai adesea controlul judiciar. Motivul de neconstituționalitate a fost lipsa din cod a unei durate maxime pentru luarea măsurii. Între momentul luării deciziei și momentul publicării ei se putea interveni legislativ pentru rezolvarea acestei probleme prin introducerea duratei maxime în cod (s-a mai întâmplat cu alte ocazii). Aici decizia a fost să nu se intervină legislativ. În aceste condiții toți cei aflați în arest la domiciliu au fost puși în libertate pur și simplu sau sub control judiciar. Nu pentru ca așa au vrut judecătorii sau procurorii, ci pentru că așa au decis politicienii. A arunca vina pe sistemul judiciar este o încercare de manipulare’’, a explicat expertul anticorupție Laura Ștefan.
Mai mult, judecătorul Cristi Dănileț atrage atenția că astfel de petiții nu au nicio valoare juridică. ‘’Poate că cei care semnează această petiţie cred că ei au dreptul să ceară arestarea cuiva şi că există vreo autoritate competentă care va analiza cererea lor. Cu privire la acest aspect spun că este o inducere în eroare a populaţiei semnatare în primul rând prin titlul demersului (`Cerem arestarea celor 7 baieti violatori din Vaslui!!`), în al doilea rând prin mijlocul folosit (petiţie=cerere). Aş vrea să fie clar pentru toată lumea: indiferent de subiectul abordat, petiţiile online nu au nicio valoare juridică, adică ele însele nu vor determina producerea vreunei consecinţe în sensul dorit de petiţionari. Ele sunt doar subiecte propuse spre dezbatere şi atât’’, a precizat judecătorul Cristi Dănileț.
Nu numai că în mass-media sunt stigmatizați pe nedrept magistrații care au judecat acest caz, dar se anunță și proteste în stradă pe temă.
Experţi în drepturile omului au explicat pentru RL ce efecte perverse ar putea avea acest curent de opinie.
‘’Campania îi victimează pe presupușii violatori, vor putea spune că nu mai au parte de un proces echitabil și chiar pot invoca asta la CEDO cu temei serios. Judecătoarea și-a făcut treaba. Așa e practica, uneori și pentru omor. Legea e destul de proastă și nu poți prelungi arestarea la nesfârșit pe aceleași temeiuri și cu aceeași motivare, că riști CEDO. Or, dacă nu a intervenit ceva nou, iar inculpații mai și recunoșteau, procesul nu pare să fi fost îngreunat…Lumea nu prea înțelege că spre deosebire de condamnare, arestarea nu-i o sancțiune. Iar arestul la domiciliu este considerat tot o măsură privativă de libertate'', explică unul din experţii contactaţi de Rl.
Inspecţia judiciară a CSM s-a sesizat
Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat că efectuează verificări prealabile pentru a stabili dacă există indicii ale săvârșirii vreunei abateri disciplinare de către judecătorii care s-au pronunțat cu privire la măsurile preventive luate față de cei 7 inculpați în cazul fetei violate la Vaslui, cât și de către procurorii care au participat în ședințele de judecată.
Şapte tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, sunt judecaţi, sub control judiciar, după ce, în noiembrie 2014, ar fi sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, o elevă de 18 ani.
