23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăLifestyleFoodDezbatere. Casele vechi - o importantă moştenire culturală. Episodul 15. Poveşti...

Dezbatere. Casele vechi – o importantă moştenire culturală. Episodul 15. Poveşti adevărate: Palatul Noblesse, de la măreţie la decadenţă şi acum la grandoare

Continuăm dezbaterea cu privire la casele vechi cu exemple care demonstrează faptul că, punând dăruire şi profesionalism în proiectele de renovare, rezultatele pot fi excepţionale. De ce este nevoie? În primul rând de dragoste pentru aceste case şi înţelegerea stilului de viaţă pe care îl reprezintă, folosirea de meşteri şi artizani specializaţi pe astfel de lucrări, nici un rabat la calitatea materialelor şi, nu în ultimul rând, resurse materiale pe măsură.

În special casele istorice prezintă, din acest punct de vedere, un potenţial uriaş, nu numai pentru că în cea mai mare parte beneficiază de un stil arhitectural de valoare  ci şi prin faptul că au în spatele lor frumoase poveşti care pot fi readuse la viaţă într-un context modern. De o astfel de poveste beneficia şi casa de pe strada Sfinţilor nr. 7, actualmente o clădire de referinţă şi emblematică în spaţiul cultural al capitalei, Palatul Noblesse.

A fost cândva, în mahalaua Sfinţilor

Casa, siuată în zona istorică a Bucureştiului, a fost construită în 1881 de către arhitectul Alexandru Săvulescu  (Preşedintele Societăţi Arhitecţilor Români în perioada 1895-1902, unul din intemeietorii Şcolii de Arhitectură din Bucureşti)  în stil eclectic, fiind practic printre primele case construite pe acest stil şi singura din zonă care s-a păstrat.

Aparţinând familiei de bancheri Berkowitz, casa cunoaşte o frumoase momente în perioada interbelică, când, în sălile înalte răsunau de muzica şi voia bună  în timpul seratelor, balurilor şi altor petreceri care aveau loc , specifice burgheziei pe vremea respectivă  Naţionalizată, în perioada comunista, devine Cercul Copiilor Sectorului 2 circa 40 de ani pentru ca apoi, după Revoluţie, să fie încadrată ca monument istoric şi retrocedată moştenitorilor de drept. Din păcate, urmează o perioadă de peste 20 de ani în care clădirea decade, este chiar vandalizată iar, din fericire,  este cumpărată la sfârşit de 2012 de familia Preda.

Loredana a fost sufletul proiectului. Pentru a imagina conceptul a studiat îndelung şi aprofundat arhivele iar din toată această strădanie, cu ajutorul lui Mihai Majuru, a rezultat o extrem de interesantă  lucrare, o oglindă vie a începuturilor Bucureştilor, cu elemente de istorie, cultură, sociologie, arhitectură şi, bineînţeles, lifestyle, precum şi sfaturi practice privind lucrările de restaurare a caselor vechi.  La rândul său, Silviu  Preda, fiind şi architect, a venit cu know-how-ul şi punerea în operă a acestui deosebit de ambiţios proiect. În rândurile de mai jos, Loredana Preda descrie emoţionanta poveste a reabilitării casei care,  după ample lucrări de consolidare, restaurare şi amenajare a devenit  sediul central al Group Noblesse, companie caracterizată prin pasiunea şi profesionalismul pentru creativitate, cultură şi design.

Aici se desfăşoară activitatea birourilor studioului de arhitectură şi design interior Studio INSIGN, aici îşi are locul un splendid show-room exclusivist de mobilier şi toată gama de produse pentru amenajari interioare al Galeriilor Noblesse şi tot aici se găseşte Centrul de Artă şi Evenimente – Palatul Noblesse şi sediul Asociatiei Culturale Noblesse. Un film care descrie pe larg povestea proiectului Palatului Noblesse, cu accent pe partea de amenajare şi decorare se găseşte pe site-ul Palatul Noblesse. 

Clădirea ce poartă actualmente numele de Palatul Noblesse are o vechime de 136 de ani, este construită în stil eclectic pe o suprafaţă construită de peste 1100 metri pătraţi, având subsol, demisol , parter şi etaj cu peste 30 de încăperi .Se află situată în mijlocul unei curţi de aproximativ 1000 de metri pătraţi, frumos amenajată cu pavaj si spaţii verzi precum şi gradină de vară.

Restaurarea unei lumi pierdute

Lucrările au început în martie 2013 şi au constat în operaţiuni ample de consolidare, restaurare şi amenajare interioară, proiect realizat si coordonat de propria echipă  Noblesse Interiors, alături de artizani stucaturi ipsos, meşteri tâmplari şi restauratori tâmplărie, artizani marmură, pictori şi artişti, constructori cu experienţă în monumente istorice.

Pentru consolidare au fost folosite peste 65 de tone de fier pentru refacerea completă a pardoseli şi planşee cu plăci de beton armat la toate nivelele, consolidări pereţi verticali cu plasă facută din bare de metal de 8 mm legate pe ambele direcţii, refacere a tuturor scărilor de acces, inclusiv cea principală între parter şi etaj, facută din nou din vang de metal, trepte din beton imbrăcate în marmură.

Amenajarea este o incursiune în mai multe perioade si stiluri: de la stil industrial cu elemente de  design în zona de demisol unde sunt birourile, spaţiul de cafenea în stil vintage care este finalizat in 2015, parterul prezentând mai multe stiluri clasice precum baroc, Ludovic al XV-lea, stil baroc florentin, art deco, empire şi altele,  combinate armonios pentru a crea interioare cu adevărat exclusiviste cu piese de mobilier şi decoraţiuni de la diferiţi producatori de top pe care îi reprezintă Noblesse Interiors.

Grandoare

Actualul Palat Noblesse – Lifestyle Palace are astăzi o înfăţisare nouă, plină de strălucire, datorită migalei interventiilor de restaurare. Au fost intervenţii pe toate elementele esenţiale, legate de interior şi exterior precum: tâmplăria interioara din parter, stucaturile din ipsos, cărămida aparentă din demisol, sobele, elementele din fier forjat, treptele din bloc de marmură de la intrare. O atenţie deosebită a fost acordată absolut tuturor detaliilor. Foarte importante au fost și fragmentele recuperate cu greu și aduse la realitatea timpului în care au fost create precum cele două sobe şi  scara din bloc de marmură de la intrarea din casă. 

 Cu dăruire, visele frumoase pot deveni realitate

Loredana Preda, CEO&Partner – Noblesse Group

Printre cei mai  binecuvântați oameni sunt fără îndoială și eu …căci după multe ezitări și multe alte căutări am primit ce mi-am dorit cu ardoare : o clădire  istorică, cu toate avantajele pe care le pusesem pe o listă lungă ca un acatist, o frumusețe  ascunsă privirilor celorlalți sub zidurile dărăpănate, fisurile din pereți , mucegai și infiltrații , uși și ferestre  distruse  de cei care o devastaseră cu răutate, pereți care stăteau să cadă cerând cu ultima răsuflare ajutorul cuiva. Imediat când am intrat în încăperile sale am fost captivată de frumusețea ascunsă a elementelor decorative, la fel ca o doamna în vârstă care ascunde frumusețea unui trecut glorios

Cam aceasta era imaginea casei când am văzut-o prima dată , casa de pe str Sfinților nr 7 , la o mică distanță de centrul Bucureștiului , o capitală europeană, care  odinioară se mândrise cu astfel de capodopere arhitecturale .

Era cu siguranță ce îmi dorisem ….măreață , impunătoare , camere înalte ,   holuri care te poartă firesc dintr-o odaie în alta, tavane cu stucaturi minunate , uși ca niște capodopere ce așteaptă să fie deschise, sobe minunate cu lucrătura aleasă ,  o casă așezată bine în mijlocul unei curți, care o îmbrățișa cu grijă.

În spatele vorbelor agentului imobiliar, care parcă  îmi  treceau pe lângă urechi , eu auzeam muzica unui vals care mă purta în timpuri de odinioară și atentă să nu deranjez perechile care valsau aievea  pe lângă mine , privirea mă purta prin toate încăperile  pe care  doar eu le vedeam minunate.

„Este într-o stare jalnică….nu este locuită de peste 20 ani și țiganii au furat tot ce se putea ; noroc că banca care o deține acum a pus pază, că altfel, nu mai rămânea nici cărămida”-  vorbea  parcă din alt veac agentul imobiliar .

„Și totuși este minunată…” adaug cu voce aproape răgușită , de frică să nu mi se dezvăluie fericirea și bucuria pe care îmi venea să o strig din toata ființa .

„Vor fi costuri mari de consolidare , câteva sute de mii ….” continuă  agentul imobiliar.

„Și totuși casa are potențial“ , adaugă reprezentatul băncii , o fire firavă și aparent dezinteresată ,  „iar prețul pe care banca îl cere este rezonabil”.

În mintea mea dau năvală cifrele și între atâtea trăiri și emoții, dintr-o dată, nu știu  dacă aud bine. Și mai întreb o dată  și cer insistent să mi se dea mai multe informații despre statutul casei , suprafața, anul de construcție, și alte informații pe care un cumpărător de bună credință le-ar cere firesc în locul meu. Dar din acea clipă știam, eram singura care știa că aceea casă îmi era predestinată.

Ce nu știam însă era că parcursul achiziției avea să fie lung și plin de întâmplări, răsturnări de situații și opreliști pe care doar credința și o dorință arzătoare m-au ajutat să le depășesc . Și multe au fost momentele în care am zis că nu voi izbuti, că este o cauză pierdută și iarăși luam drumul căutătorilor de case vechi din București și de fiecare dată mă întorceam  la casa de pe str Sfinților nr 7 și mai întristată și mai deznădăjduită.

 Și cine spune că lucrurile nu au conștiință ?  Atunci de ce  mă simțeam umilă și plină de durere , căci parcă trădasem promisiunea  pe care o făcusem față de această casă aflată pe lista caselor „ce plâng”. Dar toate lucrurile parcă  păreau că se opun și sorți de izbândă nu se vedeau de nicăieri .

Să cumperi o casă monument istoric nu este un lucru simplu: de la aprobări de la Ministerul Culturii  și de la Primărie , de la probleme de litigii și retrocedări , legislație și norme, toate acestea îți pun la încercare și nervii și dorința sinceră și arzătoare . Și ca și cum parcursul acesta nu îmi era suficient , să mai adaugăm și relația cu o bancă în procedură de fuzionare , comisii peste comisiii , schimbări de directori , reevaluări  și vom înțelege cum a trecut peste 1 an  de zile .

Un timp lung , dar care la final mi-a oferit un vis frumos,  pe care îl avusesem parcă dintotdeauna  și uiți tot ce ai pătimit …..până în aceste clipe , când apăsând pe tastatură , retrăiesc trecutul cu momentele lui pline de emoție .

Și faptele îmi devin tot mai clare și mai apropiate…

Devin propietară împreună cu soțul meu, la sfârșit de 2012, într-o zi geroasă de decembrie , chiar când Sărbătorile băteau la ușa  fiecăruia , încărcate de daruri și împliniri , dar eu primisem în sfârșit ce îmi dorisem .

Anul 2013 avea să înceapă  în forță , plin de vise și provocări . Cei care mă cunosc , știu că nu mă opresc niciodată , trec de la un plan la altul și doar provocările noi și mărețe  îmi hrănesc spiritul și bucuria de a trăi  .

Aveam să-mi propun să finalizez proiectul de amenajare până la sfârșit de an 2013: un obiectiv la care puțini mi-au împărtășit elanul și m-au considerat inconștientă. Pe cei lipsiți de crez i-am  îndepărtat  și i-am considerat slabi și nedemni să-mi fie alături, căci fără obiective înalte, considerate imposibile,  nu ar fi existat nimic impresionant pe lumea aceasta .

Dar și drumul  acesta mi-a fost ca întotdeauna binecuvântat cu oameni deosebiți, care  mi s-au alăturat, din diferite interese , dar toți  dedicați unui scop anume : realizarea unui proiect unic , de o măreție și o însemnătate aparte .

Și într-adevăr,  această clădire  renăscută  avea să poarte greutatea unei misiuni speciale, aceea a unui important centru de artă, evenimente şi lifestyle al Palatului Noblesse – Lifestyle Palace.

 

 

Cele mai citite

Șobolanii au invadat spațiile verzi din Târgoviște. FOTO

Primăria Municipiului Târgoviște pare că a rămas restantă cu deratizarea în acest an. Șobolanii de mari dimensiuni au fost suprinși de cetățeni ai orașului-reședință a...

Șobolanii au invadat spațiile verzi din Târgoviște. FOTO

Primăria Municipiului Târgoviște pare că a rămas restantă cu deratizarea în acest an. Șobolanii de mari dimensiuni au fost suprinși de cetățeni ai orașului-reședință a...

Declarațiile lui Cristiano Bergodi, înainte de Universitatea Craiova – Rapid

Cristiano Bergodi, antrenorul Rapidului, spune că formaţia sa trebuie să joace cu încredere şi curaj pentru a câştiga toate cele trei puncte în meciul...
Ultima oră
Pe aceeași temă