Moscheea care se va contrui la București este numai vârful iceberg-ului. În spatele ușilor închise, se vorbește, în șoaptă, despre o adevărată campanie de creștere a implicării statului turc în România.
Moscheea care se va construi în București este cel mai important semnal al unui desant religios și cultural al statului turc în România. Fondurile necesare pentru construcția sa, dar și a centrului cultural adiacent, sunt asigurate de către Turcia. Este vorba, la prima estimare, de circa trei milioane de euro. Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, afirmă că sprijinul financiar al Turciei este deosebit de important. Practic, fără acesta, este greu de crezut că s-ar fi găsit fonduri pentru edificiu. Potrivit autorizației de construcție, moscheea ar trebui să fie gata peste trei ani.
Dincolo de ușile închise
Moscheea din București este însă numai vârful iceberg-ului. În spatele ușilor închise, dincolo de ochii presei, lumea vorbește, în șoaptă, despre o adevărată campanie de creștere a influenței statului turc în România. Este o atitudine care a început cu mulți ani în urmă. Dovada semioficială a venit în 2011, când au fost publicate, de către WikiLeaks, mai multe telegrame ale Ambasadei SUA. Într-una dintre acestea este menționat ambasasorul Turciei în România, Ahmet Ockun, despre care americanii arată că diplomatul considera unele dintre comunitățile din Dobrogea ca fiind ”ale lui”. Iată cum sună stenogramele publicate atunci de presa națională. “Pe măsură ce am intensificat eforturile de a îmbunătăţi facilităţile militare româneşti din regiune pentru a fi utilizate de militarii americani, planificăm să ajungem la câteva din comunităţile pe care Okcun (ambasadorul turc) le consideră «ale lui», pentru a ne asigura că avem un dialog direct şi pozitiv", se arată într-o telegramă din 2006.
Mai mult, ambasadorul cerea socoteală SUA pentru apropierea de comunitatea turcă din Dobrogea. Ahmet Okcun a cerut o întâlnire cu ambasadorul SUA, pe 11 noiembrie 2006, ca să discute „activitatea intensificată a SUA din zona Dobrogea, direcţionată către comunitatea turcă": „Comunitatea mea e confuză de apropierea americanilor şi a venit să-mi ceară sfaturi". Urmare a presiunilor ambasadorului Turciei, muftiul comunităţii turce din România, Iusuf Muurat, a renunţat să mai viziteze SUA, în schimb s-a plâns pe ascuns americanilor de presiunile la care e supus atât de autorităţile turce, cât şi de către saudiţi, prin fundaţiile care finanţează comunitatea musulmană din România, care au cerut Ambasadei Arabiei Saudite să fie mai dură cu el, fiindcă „n-a incitat musulmanii la acţiuni agresive, după publicarea caricaturilor lui Mahomed în Danemarca". Ambasadorul Turciei i-ar fi spus celui al SUA: „Extremismul islamic încearcă să se infiltreze în comunităţile mele. Eu încerc să contraatac şi să promovez Islamul aşa cum îl înţelege Turcia”.
Presiuni există și acum
Presiuni există și acum – asta spun sursele România liberă, oameni care se feresc să declare oficial acest lucru. Există, spune ei, în lumea musulmană, o tabără care are o orientare puternică pro-europeană și pro-americană, o tabără care spune că România este a doua patrie a tătarilor, un popor surghiunit, a cărui țară, Hanatul Crimeean, a dispărut în 1783, un popor alungat de mai multe ori de pe pământurile actualei Crimee. Pe de altă parte, există o comunitate mai mică, tot a tătarilor, care, din diverse motive, poate financiare, poate culturale, poate din pură convingere, consideră că această comunitate ar trebui să se îndrepte mai mult spre Turcia, țara care poate să facă (și face) multe pentru membrii comunității ei de aici.
Turcia se implică tot mai mult, în ultimii ani, financiar și cultural, în viața musulmanilor din România. Nu spunem în viața turcilor, ci a tuturor musulmanilor. Printre ei se numără și tătarii. De mulți ani, o parte dintre aceștia cer schimbarea oficială a denumirii lor, Uniunea Democrată a Turco Tătarilor Musulmani din România, în ceva mai simplu și mai apropiat de realitate, cum ar fi Uniunea Tătarilor din România. ”Dacă ești tătar nu poți fi și turc în același timp. Nu suntem nici niște corcituri (fără sens peiorativ), nici nu suferim de dublă personalitate. Tătar nu este de ajuns unora? De ce să folosesc eu în România anilor 2000 denumirea de turco, promovată de dragul turcilor din Turcia?! De ce aș face asta, când de fapt eu, ca tătar, am propriul nume și propria istorie, distinctă de cea a turcilor din Anatolia? Așa că scoateți turco din titlu”, se scrie pe unul dintre cele mai citite bloguri despre tătarii din România, http://tatar-tatarman.blogspot.ro/. În ciuda multor voci care au cerut acest lucru, sursele România liberă spun că oficialii turci s-au opus vehement acestei idei. Cert este că denumirea a rămas neschimbată.
De ce este importantă comunitatea musulmană din Dobrogea pentru Turcia? De ce se fac presiuni pentru ca lumea musulmană de aici să fie orientată către Ankara? Răspundem cu un citat, pe care l-a publicat în România liberă colegul Cristian Câmpeanu. Un citat din 2009, aparținând ministrului turc de externe, Ahmet Davutoglu. „Secolele otomane ale Balcanilor au fost o poveste de succes. Acum trebuie să reinventăm această poveste…Turcia s-a întors”, a afirmat acesta, într-o vizită în Balcani. Doctrina aceasta a fost denumită neo-otomanism și presupune un rol active al Turciei în fostul stat otoman. Ahmet Davutoglu este acum premierul în exercițiu al Turciei.
Revenind la Dobrogea, să nu uităm că, până în 1877, anul când zona de nord devine parte a Regatului României, românii erau minoritori aici. Structura populației se schimbă după 1878, în urma unei colonizări masive cu români.
Ce face oficial Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța
Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța organizează diferite acțiuni culturale și sociale în colaborare cu Centrul Cultural „Yunus Emre” Constanța, cu Uniunile Turcă și Tătară și cu alte instituții și organizații. Printre cele mai importante organizate anul acesta sunt Comunitatea turco-tătară în viziunea pictorilor români”, o prezentare a obicieiurilor de nuntă din zona Trakya, cu ocazia sărbătorii primăverii (Nevruz), o prezentare de modă ”Veșminte ale sultanelor”. De asemenea, la inițiativa Consulatului General al Republicii Turcia la Constanța și cu sprijinul Instituției Prefectului Județului Constanța, începând din anul 2006 se organizează un târg de binefacere al consulatelor din Constanța. La ediția din acest an, fondurile strânse în cadrul târgului de binefacere au fost satisfăcute o parte din necesitățile Centrului de Plasament „Delfinul” din Agigea, subordonat Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța. ”În perioada următoare intenționăm organizarea unor acțiuni asemănătoare celor de mai sus, în scopul mai bunei cunoașteri reciproce a popoarelor noastre”, a declarat consulul generalal Republicii Turcia la Constanța, Ali Bozçalişkan.
Deși sursele România liberă și transcrierile Wikileaks vorbesc despre relații destul de încordate, în spatele ușilor închise (cel puțin în trecut), actualul consul vorbește despre ”o strânsă colaborare cu reprezentanții oficiali ai etnicilor turci și tătari stabiliți preponderent în zona de responsabilitate a Consulatului nostru, respectiv Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR) și Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), precum și cu instituția care reprezintă interesele tuturor musulmanilor din România, Muftiatul Cultului Musulman”. ”Ne dorim aceeași relație de strânsă colaborare și cooperare și cu Primăria Municipiului Constanța și Consiliul Județean Constanța”, a precizat acesta.
Turcia se implică în renovarea obiectivelor de cult din Dobrogea
Pe teritoriul Dobrogei există importante obiective de cult pentru musulmani, iar statul turc sau diverși oameni de afaceri din Turcia se implică financiar în reabilitarea acestora, unde este nevoie. ”Mormântul lui Sarî Saltuk Baba, Geamia Gazi Ali Pașa și Mormântul lui Gazi Ali Pașa au fost renovate cu sprijinul țării noastre (finanțarea fiind asigurată de Agenția Turcă de Cooperare și Dezvoltare – TIKA și Fundația Turcă pentru Culte) pe baza unui protocol semnat în anul 1998, iar moscheea Esma Han Sultan a fost restaurată de către un antreprenor turc ce își desfășoară activitatea în România. În special mormântul lui Sarî Saltuk Baba și geamia Esma Han Sultan au trecut printr-un vast proces de renovare desfășurat și cu sprijinul oamenilor de afaceri turci. Pe de altă parte, prin generoasa contribuție a oamenilor de afaceri turci multe geamii din diferite sate și comune s-au bucurat de mici reparații urgente. Cu această ocazie doresc să mulțumesc încă o dată oamenilor de afaceri turci care sprijină etnicii și se îngrijesc de moștenirea noastră istorică”, a precizat consulul Ali BOZÇALIŞKAN. În prezent autoritățile române sprijină demersurile având ca scop conservarea moștenirii istorice și culturale turce din România. În acest scop, în cadrul Ambasadei Republicii Turcia la București a fost deschis un birou permanent ale Agenției Turce de Cooperare și Dezvoltare (TİKA), spune consulul.
Propunere: radio non-stop
Una dintre informațiile primite de România liberă este că au existat presiuni pentru ca Radio T, un radio pentru minoritari turci și tătari din Dobrogea, să difuzeze mai multă muzică turcească (acum predomină cea tătărească). Membri ai comunității tătare sunt nemulțumiți de acest lucru. Ei spun chiar că la înființarea radioului s-a oferit o sumă de bani de către partea turcă pentru a susține emisia, dar de atunci costurile, estimate la circa 200.000 de lei anual, sunt suportate numai de către tătari. Turcii ar fi investit inițial circa 50.000 de euro. Consulatul Turciei la Constanța a precizat că postul a fost înființat în anul 2009 cu sprijinul TIKA la solicitarea Uniunii Democrate Turce din România și că există un protocol clar de colaborare. ”Radio T emite programe în limbile turca, tătară și română. Potrivit unui protocol semnat cu TRT, Radio T primește înregistrări din partea TRT și are posibilitatea de a asigura echipei radioului instruire în cadrul TRT. Acest post de radio este important pentru conservarea culturii etnicilor noștri, de aceea consider că ar fi benefică mărirea timpului zilnic de difuzare pe radio de la 9 ore la 24 ore”, a subliniat consulul Ali BOZÇALIŞKAN.
Promovează limba, cultura și civilizația turcă
Cel mai recent eveniment dedicat promovării lumii turcice a avut loc la sfârșitul lunii noiembrie. Uniunea Democrată Turcă din România, cu sprijinul TIKA, a organizat, la Constanţa, cea de a III-a ediţie a Conferinţei Internaţionale, Polifonii Culturale – Limbă, Cultură şi Civilizaţie Turcă în lume. Tema: Orient-Occident, Complementarităţi, Convergenţe, Armonii. Evenimentul a reunit peste 100 de profesori din învăţământul liceal şi universitar, personalităţi ale vieţii academice din: România, Turcia, Federaţia Rusă, Cipru de Nord, Macedonia, Bulgaria, Republica Moldova, Kazahstan, Azerbaidjan şi din Kosovo. Lucrările prezentate în cadrul conferinţei vor fi publicate într-o broşură în limbile română, turcă şi engleză cu sprijinul TIKA. Oaspeţii au vizitat geamia Ali Gazi Paşa şi mormântul lui Sari Saltuk de la Babadag.
624 de ani de imperiu
Imperiul Otoman a durat din 1299 până în 1922. 624 de ani sunt greu de șters cu buretele. ”Sublimul stat ottoman”, așa cum i se mai spune de cei care îl regretă, cuprindea nordul Africii, Irakul, o parte din peninsula arabă și se apropia de Viena, în Europa. Turcia modern este supraviețuitoarea acestui imperiu. Reformele celui care a întemeiat statul turc modern, Kemal Ataturk, au schimbat fața lumii. Din 2002, de când Partidul Justiţiei şi Dreptăţii (AKP) condus de actualul președinte, Tayyip Recep Erdoğan, a câștigat alegerile, Turcia pare să fi renunțat cu totul la planurile de accedere în Uniunea Europeană și să capete tot mai multe accente de islamizare. Exemplele sunt multe. De la câștigarea alegerilor, AKP a pus pe tapet de mai multe ori transformarea muzeului Hagi Sophia, fosta biserică creștină, în moschee. O idee probabil pe placul actualui președinte Erdogan, care a fost condamnat la închisoare, în 1998, pentru instigare la ură religioasă. „Moscheele sunt barăcile noastre, domurile – căştile noastre/ Minaretele – baionetele noastre şi credincioşii – soldaţii noştri/ Această armată sfântă a păstrării credinței mele în Allah Atotputernic” – acestea sunt cuvintele pentru care Turcia laică l-a condamnat. Până la o eventuală transformare, Turcia și-a propus să construiască o moschee în fiecare universitate din țară. Și, până atunci, Turcia a numit-o pe Avsen Gurcan ministru al Familiei și Politicilor Sociale. Este primul ministru din Turcia care poartă vălul Islamic.
Cifre
– 27.700 de etnici turci și 20.300 de tătari trăiesc în România, Potrivit recensământului populației din 2011.
– 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (20.800 persoane) şi Tulcea (1.700 persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2.300 persoane).
