O poluare cu petrol de mărimea a șase terenuri de fotbal a fost semnalată de autoritățile europene lângă platforma de foraj “Gloria” din Marea Neagră a OMV Petrom. În ciuda probelor, compania neagă poluarea. Mai ciudat, însă, Autoritatea Navală Română nu a găsit pata de șase hectare și nici măcar nu a anunțat Garda de Mediu Constanța.
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) a alertat autoritățile române în legătură cu un caz de poluare de proporții în Marea Neagră. Lângă platforma petrolieră “Gloria” a fost fotografiată din satelit o pată de culoare roșie cu o lungime de 470 de metri și o lățime de 130 metri. Lungimea este comparabilă cu cea a șase stadioane de fotbal.
Instituțiile românești funcționează doar pe hârtie
Totuși, Autoritatea Navală Română și Garda de Mediu Constanța stau bine din punct de vedere legislativ. Doar pe hârtie. Pentru că, în realitate, nici una dintre cele două instituții nu are în dotare elicoptere sau nave pentru a interveni rapid în cazul unui naufragiu sau al unui accident ecologic în Marea Neagră. Tocmai de aceea, reprezentanții autorităților publice se folosesc de lipsa de fonduri atunci când vine vorba de acțiuni concrete antipoluare.
Doar pe hârtie. Pentru că, în realitate, nici una dintre cele două instituții nu are în dotare elicoptere sau nave pentru a interveni rapid în cazul unui naufragiu sau al unui accident ecologic în Marea Neagră. Tocmai de aceea, reprezentanții autorităților publice se folosesc de lipsa de fonduri atunci când vine vorba de acțiuni concrete antipoluare.
Agenția Europeană a alertat Autoritatea Navală
Pe 2 martie 2017, la ora 13.11, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă a alertat Autoritatea Navală Română în legătură cu un caz de poluare. Sateliții Agenției Europene au fotografiat o pată roșie de mari dimensiuni lângă platforma petrolieră “Gloria”, situată la 72 de mile marine de țărm, în Marea Neagră. De obicei, pata de culoare roșie reprezintă o poluare cu petrol.
Din informațiile furnizate de Agenția Europeană, pata avea o lungime de 470 de metri și o lățime de 130 metri. Adică avea o arie de 61.100 metri pătrați, deci peste șase hectare.
Autoritatea Navală a ratat pata
În acest caz, Autoritatea Navală Română (ANR) a ajuns la locul indicat de Agenția Europeană după aproximativ șapte ore, cu o navă antamată de la o firmă privată. În tot acest timp, pata s-a deplasat pe direcția NNE. Deci, nici o surpriză: nu mai era în locul respectiv, adică pe coordonatele indicate de Agenția Europeană. Unul dintre experții ANR, consultat de România liberă, a precizat că, în astfel de cazuri, ANR avea nevoie de un elicopter pentru a interveni repede: „Din elicopter poți survola zona și vezi exact unde se află pata. După șapte ore de la localizare, pata s-a mișcat în funcție de mai mulți factori: condiții meteo, curenți, valuri. Normal că nu o mai găsești în locul respectiv”.
Platforma „Gloria“, pe butuci
Oficiali din cadrul Agenției Navale Române au precizat, sub protecția anonimatului, că sursa petei este o platformă petrolieră. „Din documentele aflate în cadrul ANR și din imaginile din satelit se vede clar că pata de petrol provine de la platforma «Gloria». La începutul lunii februarie, dacă nu mă înșel, procesul de extracție a țițeiului de pe platforma «Gloria» a fost oprit. Pompele nu mai băgau presiune în zăcământ și extracția s-a oprit”.
Platforma de extracție „Gloria” se află în proprietatea companiei OMV Petrom. Surse avizate susțin că aceasta nu mai este sigură din punct de vedere tehnic: „Nu a fost certificată de nici un for internațio-nal și probabil că nici nu ar mai fi posibil acest lucru fără investiții care, probabil, nu se mai justifică în prezent. Se pare că OMV Petrom a luat decizia ca platforma să fie dată la casare”.
Șeful ANR: „Sunt în concediu!”
În legătură cu acest caz, am încercat să obținem un punct de vedere de la directorul general al Autorității Navale Române, Alexandru Mezei. Când a auzit despre ce e vorba, Alexandru Mezei a declarat: „Nu știu despre ce e vorba. Sunt în concediu! Vorbiți la ANR!”.
În locul lui Mezei, la comanda instituției a rămas Constantin Casiade. „Sincer să vă spun, în momentul de față nu știu nimic. Eu sunt înlocuitorul directorului. Vă spun sincer, cu toată răspunderea, eu nu știu. Și nu am știut. Vă rog să îmi dați în scris o solicitare. Nu stăm cu dosarul de poluare pe birou”.
Autoritatea Navală „nu a observat urme de poluare“
Ulterior, Constantin Casiade a transmis că „MRCC Constanța (serviciu din -subordinea ANR – n.r.) a -solicitat navei GSP KING, aflată în zonă, să facă o verificare a existenței petei. La ora 9.48 locală, GSP KING comunică faptul că nu a observat urme de poluare și nici nu a fost informată de stația platformei centrale despre așa ceva. Ulterior, pe data de 08.03.2017, ANR a interpelat OMV Petrom, Zona de producție X Petromar privind vreo posibilă poluare în zona platformelor „Gloria“ sau P. Centrală. Răspunsul a fost negativ. De menționat că platforma „Gloria“ se află la aprox. 50 mile marine de țărm (aprox. 80 km). Culoarea roșie care apare pe imaginea satelitară reprezintă doar o legendă a imaginii satelitare, fără altă semnificație”.
Șeful Gărzii de Mediu: „Avem atribuții în Marea Neagră, dar nu avem ambarcațiuni“
Marian Cristian Râșnoveanu a fost polițist local la Direcția Poliției Locale din subordinea Primăriei Constanța. După șase ani, pe 11 octombrie 2012, a fost numit în funcția de comisar-șef al Gărzii de Mediu Constanța. Acesta a declarat pentru RL că nu știe despre sesizarea Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă legată de poluarea din Marea Neagră, dar trebuia sesizat de către Autoritatea Navală Română. Dar, chiar dacă ANR l-ar fi sesizat, nu ar fi avut cu ce să ajungă la locul incidentului, adică nici cu o barcă, nici cu un elicopter. Din simplul motiv că aceste dotări există doar pe hârtie. Ceea ce arată, practic, încă o dată, incapacitatea autorităților române de a acționa rapid în situații de criză.
“Noi nu avem cum să constatăm”
România Liberă: Ce s-a întâmplat în cazul de poluare din zona platformei „Gloria“?
Marian Râșnoveanu: Ce caz? Nu știu nimic despre poluarea din zona platformei “Gloria”. La noi nu a ajuns așa ceva. Nici pe sistem, nici pe nimic. Poate s-a oprit la cei de la căpitănie, la ANR. Au și ei atribuții pe mediu. Indiferent ce era, trebuia să se facă analize. Noi nu avem cum să constatăm, pentru că nu avem ambarcațiuni pentru a ieși în larg. ANR o face, dar nu ne-a comunicat până acum.
Aveți atribuții pe Marea Neagră?
Avem atribuții în Marea Neagră, dar nu avem ambarcațiuni. Cu ce să ajungem acolo? Noi avem ambarcațiuni foarte mici pentru Dunăre și apele interioare. Dar, repet, nu avem cu ce să ajungem acolo. Repet, are și ANR atribuții pe poluare și au și utilaje pentru a ajunge acolo. Depinde de vreme. Dacă vremea nu e bună, nici nu au cu ce să ajungă în larg.
“Pata de petrol este purtată de valuri”
Este normal să se intervină după șapte ore?
Pata de petrol este purtată de valuri. Cei care au făcut poluarea sau au contribuit la poluare au o procedură de acțiune de depoluare în sensul acesta. Au multe elemente pe care sunt obligați să le aibă la fața locului.
Nu au găsit pata.
Cum? Nu au găsit pata… Nu am nici un document în față în legătură cu acest caz. Teoretic și practic, ANR are și camere video termice care bat până acolo. Sunt mai multe elemente aici. Nu e musai ca barca să meargă până acolo. Ceva, ceva se poate vedea. Poate să meargă și cu elicopterul, și cu vaporul mare.
“Avem elicopter în legislație, dar nu e fizic”
Dar nu au elicopter.
Nici noi nu avem. Avem în legislație, dar nu e fizic. E prevăzut undeva acolo, pe hârtii, dar nu e fizic, că banii… Nu avem bani. E prevăzut în hotărârea de guvern. Dar HG e HG. Nu s-a achiziționat așa ceva, nu știu… probabil. Nu știu. Nu s-a achiziționat. Punct. Acum, de ce și cum…
OMV Petrom neagă poluarea
Purtătoarea de cuvânt a OMV Petrom, Ramona Zanfirescu, a confirmat – la solicitarea RL – că pe 8 martie Autoritatea Navală Română a formulat o cerere către OMV Petrom privind o posibilă deversare de hidrocarburi în Marea Neagră, în vecinătatea platformei „Gloria“. Aceasta a avut la bază informațiile furnizate de sateliții Agenției Europene de Siguranță Maritimă (EMSA) în data de 2 martie, care au fost transmise Centrului de Coordonare a Salvării Maritime, din cadrul Autorității Navale Române.
De vină ar fi alte scurgeri
„În aceeași zi, după verificări la fața locului realizate atât cu resurse interne, cât și prin intermediul subcontractorilor, am comunicat către autoritățile competente că nu a existat niciun incident de tip poluare și/sau deversări de hidrocarburi, nici de pe platforma „Gloria“, nici de pe alte platforme operate de OMV Petrom în Marea Neagră”, a precizat Zanfirescu.
Aceasta a adăugat că este important de subliniat că sateliții EMSA alertează cu privire la potențiale deversări petroliere, dar acestea trebuie confirmate prin verificări la fața locului, deoarece există și alte fenomene care pot genera imagini similare: scurgeri de uleiuri minerale, de uleiuri vegetale sau grăsimi animale. Mai mult, acea potențială pată nu a mai fost identificată de sateliți în zilele următoare, ceea ce ar confirma că ar fi fost o alarmă falsă.
„Gloria“ nu respectă cerințele UE
Întrebată dacă platforma „Gloria“ este certificată la nivel internațional, Ramona Zanfirescu a menționat că instalațiile sunt certificate în concordanță cu reglementările românești și platforma este sigură pentru a fi operată. Însă, pentru a îndeplini cerințele Directivei de siguranță off shore a Uniunii Europene, platforma are nevoie de investiții semnificative.
„Toate vasele, echipamentele de siguranță și bărcile de salvare sunt inspectate la intervale regulate și menținute la cerințele impuse. Pentru a extinde durata de viață a platformei dincolo de 2018, ar fi nevoie de investiții semnificative pentru a îndeplini cerințele Directivei de siguranță off shore a Uniunii Europene. Trebuie remarcat faptul că Gloria a fost inițial construită ca o platformă mobilă de foraj și a fost transformată într-o instalație de producție în 1987”, a spus purtătoarea de cuvânt a OMV Petrom.
OMV: „Se fac evaluări pentru dezafectarea platformei“
Totodată, Zanfirescu a mai precizat că, în mediul actual al prețului țițeiului, operațiunile pe platforma “Gloria” trebuie reduse la minimul necesar, dar cu menținerea sistemelor de urgență pe palatformă: „În prezent se fac evaluări pentru dezafectarea platformei până la jumătatea anului 2018. O posibilă înlocuire a acesteia va depinde de mediul de piață și de potențialul zăcământului”.
Practic, platforma este mai degrabă scoasă din uz în acest moment și, în orice caz, eficiența acesteia este la un nivel foarte scăzut.
Platforma “Gloria”, la pensie după 41 de ani
Platforma „Gloria” este unul dintre cele mai vechi active din patrimoniul OMV Petrom. Construcția ei a început în anul 1974, la Șantierul Naval de la Galați, și a fost lansată la apă pe 9 noiembrie 1975.
Pionierat românesc în foraj și extracție
La acea vreme, „Gloria” era bijuteria industriei de foraj off shore din România. A fost adusă de remorchere pe Dunăre și apoi pe mare până la dana 34 a Portului Constanța, unde abia luase ființă Petromar, secție a Petromului. Aici a fost asamblată cu restul de echipamente, s-au făcut probe, iar în august 1976 a intrat în serviciu. Pionieratul în forajul și extracția de țiței din zona economică exclusivă a țării noastre din Marea Neagră a început, practic, cu platforma de foraj „Gloria”.
Aceasta a fost la început o platformă autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular și efectiv a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976. Prima prospecțiune s-a făcut la o distanță de 50 mile marine în largul Mării Negre, la o adâncime de 90 de metri. De altfel, adâncimea maximă a apei la care poate fora „Gloria” este de 100 de metri.
Anii ’80, bogați în platforme de foraj
Construcția de platforme de foraj a continuat la Șantierul Naval Galați. În perioada regimului comunist, au mai fost construite și alte platforme de foraj marin: „Orizont” (1981), „Prometeu” (1984), „Fortuna” (1985), „Atlas” (1985), „Jupiter” (1987) și „Saturn” (1988). Ulterior, prima sondă de explorare, “Ovidiu” 1, a fost forată în 1976, cu platforma “Gloria”, iar primul zăcământ de hidrocarburi a fost descoperit în anul 1980. Pe 7 mai 1987 a fost penetrat zăcământul petrolifer marin.
“Gloria” a fost transformată din platformă de foraj în platformă de extracție. În august anul trecut, a împlinit 40 de ani de activitate.
