Fostul deputat pesedist Sebastian Ghiță și-a extins afacerile și în zona finanțelor publice. A beneficiat de contracte finanțate din fonduri europene, dar și din bugetul statului.
Doar de la Ministerul Finanțelor Publice a încasat nu mai puțin de 19,2 milioane euro. Mai mult de jumătate din această sumă a câștigat-o în mandatul de ministru al liberalului Sebastian Vlădescu.
În paralel, firmele lui Ghiță au mai primit contracte și de la instituțiile subordonate Ministerului de Finanțe. Cum ar fi Agenția Națională de Administrare Fiscală, care a contractat servicii și achiziții de 8,3 milioane euro.
1,2 milioane euro de la Vosganian
Firmele controlate direct sau prin interpuși de Sebastian Ghiță au început să primească contracte de la Ministerul Finanțelor Publice în anul 2008. Pe atunci, ministerul era condus de liberalul Varujan Vosganian, iar în fruntea Guvernului se afla Călin Popescu Tăriceanu.
Firmele controlate direct sau prin interpuși de Sebastian Ghiță au început să primească contracte de la Ministerul Finanțelor Publice în anul 2008. Pe atunci, ministerul era condus de liberalul Varujan Vosganian, iar în fruntea Guvernului se afla Călin Popescu Tăriceanu. Pe data de 27 iulie 2008, firma Teamnet Internațional a primit un contract în valoare de 119.000 euro pentru a implementa un sistem de urmărire a cazurilor de instruire. Două săptămâni mai târziu, a mai primit un contract de 89.000 euro pentru o aplicație care contribuia la consolidarea capacității instituționale a ministerului.
Pe 10 octombrie 2008, o altă firmă controlată de Ghiță, Asesoft International, a câștigat două loturi dintr-o licitație mai mare pentru a furniza echipamente IT și de comunicare. Valoarea cumulată a contractelor a fost de aproximativ 400.000 euro. Tot Asesoft a mai câștigat un contract în valoare de 550.000 euro pentru îmbunătățirea fluxului informațional la nivel național. În plus, a mai câștigat alte două contracte în valoare de aproximativ 50.000 euro pentru furnizarea unui server și extinderea sistemului SMIS pentru instrumentele structurale.
Doar un milion de euro de la Pogea
Ulterior, la șefia ministerului de Finanțe a fost numit pedelistul Gheorghe Pogea. Acesta fusese administratorul firmei Titan Mar, patronată de Adriean Videanu. Chiar dacă conducerea Ministerului de Finanțe s-a schimbat, afacerile lui Ghiță au mers mai departe. Astfel, la jumătatea lunii iunie 2009, Teament International a fost contractată să realizeze un proiect de consultanță și analiză pentru crearea aplicației SIRENE și a dotării tehnice aferente. Valoarea contractului a fost de 184.000 euro.
Pe final de mandat, Gheorghe Pogea i-a mai dat lui Ghiță două contracte, în valoare totală de aproximativ 800.000 euro. Primul contract, de 400.000 euro, a fost pentru asistență la crearea unei baze de date pentru stabilirea Registrului Național Integrat al speciilor de floră, faună sălbatică și al habitatelor naturale. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene. Celălalt contract a fost pentru contractarea de servicii pentru a sprijini dezvoltarea capacității administrative de a gestiona Registrul Național al Emisiilor de GES.
Vlădescu, peste 12 milioane euro într-un an
Odată cu venirea lui Sebastian Vlădescu la conducerea Ministerului Finanțelor Publice, valoarea contractelor obținute de firmele lui Ghiță a sărit în aer. În februarie 2010, Sebastian Vlădescu a atribuit prima licitație firmei Asesoft International pentru „crearea unui Sistem Național de Informații privind Vizele”, finanțat din Facilitatea Schengen și contribuția națională. Valoarea contractului a fost de 7,85 milioane euro. O lună mai târziu, tot Asesoft International a primit un alt contract, de peste 4.000.000 euro, pentru a implementa „sistemul de comunicație pentru N-VIS“. Tot pe bani europeni. În schimb, Teamnet International a primit un contract de peste 350.000 euro pentru a furniza expertiză pentru asigurarea condițiilor de interoperabilitate între sisteme.
Ialomițianu, peste 3,5 milioane euro în câteva luni
Pe 3 septembrie 2010, Sebastian Vlădescu a fost schimbat din funcție cu un alt liberal, Gheorghe Ialomițianu. Acesta a continuat licitațiile începute în mandatul lui Vlădescu. Astfel, pe 23 decembrie 2012, firma Asesoft International a primit două contracte. Primul pentru „implementarea VIS, VISION – implementare modul poliţie de frontieră; implementare modul permise de mic trafic; implementare modul gestionare colante de viză”, în valoare de aproximativ 2,5 milioane euro. Și de această dată, banii au fost asigurați prin “Facilitatea Schengen și contribuția națională”. Cel de-al doilea contract a fost pentru „extinderea sistemului de comunicații pentru N-VIS”. Contractul, în valoare de 691.000 euro, a fost finanțat din fonduri europene și bugetul de stat.
Tot la finalul anului 2010, Ialomițianu a cumpărat rechizite, articole de birou și de papetărie în valoare de 266.000 euro de la firma DNS Birotica, controlată de Ghiță. O altă firmă de-a lui Sebastian Ghiță, XOR-IT Systems, a primit, în martie 2011, un contract de aproximativ 70.000 de euro pentru „introducerea în Sistemul Unic de Management al Informației SMIS-CSNR a datelor la zi aferente proiectelor, cererilor de rambursare și a rapoartelor europene. Practic, această firmă centraliza datele financiare ale proiectelor europene implementate la nivelul Ministerului de Finanțe“.
Chițoiu, hârtie de un milion de euro
Liberalul Daniel Chițoiu a fost numit în funcția de ministru al Finanțelor pe 21 decembrie 2012. În mandatul său de ministru, Ministerul Finanțelor a cumpărat hârtie pentru copiatoare format A4 și A3 în valoare de 911.763 euro. De la firma DNS Birotica. Despre această societate, procurorii anticorupție susțin că este controlată de Sebastian Ghiță prin intermediari.
Astfel, în mandatul celor cinci miniștri liberali, firmele pesedistului Sebastian Ghiță au câștigat contracte în valoare de 19,2 milioane euro de la Ministerul de Finanțe.
La ANAF, contracte de la șefi numiți de USL
Doi șefi de Fisc cu dosare penale la DNA au semnat contracte cu companii din grupul celor controlate de Ghiță. Ambii au condus ANAF în guvernarea USL. Este vorba de Șerban Pop și de Gelu Ștefan Diaconu.
Șase milioane de euro de la Șerban Pop
Pe 20 noiembrie 2012, Șerban Pop a semnat, în calitate de șef al Fiscului, un contract-cadru cu Teamnet International. Obiectul contractului a fost “furnizare software suplimentar Oracle, upgrade și update software Oracle”. Pentru acest contract, Teamnet International a primit puțin peste 6.000.000 de euro. Banii au fost alocați de la bugetul de stat.
Șerban Pop a fost condamnat de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de cinci ani de închisoare într-un dosar în care au mai fost condamnați fosta șefă DIICOT Alina Bica și controversatul afacerist Horia Simu. Bica a primit o condamnare de trei ani și șase luni cu executare, iar Simu a primit patru ani. Procurorii anticorupție susțin că, în 2014, Alina Bica, în calitate de șefă a DIICOT, a primit printr-un intermediar o șpagă de 17.500 euro. La rândul lui, intermediarul ar fi primit banii de la Șerban Pop, care i-ar fi primit de la Horia Simu. Banii ar fi ajuns la Bica pentru a-l scăpa pe Simu de un dosar penal în care era acuzat de dare de mită.
Pop, condamnat și în dosarul de șantaj A3 – RCS&RDS
Șerban Pop a mai fost condamnat la doi ani cu executare în dosarul de șantaj Intact Group – RCS&RDS, pentru folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
În acest dosar de corupție au mai fost condamnați Sorin Alexandrescu, fost director general Antena Grup, Camelia Voiculescu și Dan Voiculescu.
Procurorii anticorupție susțin că Sorin Alexandrescu l-ar fi șantajat și constrâns pe administratorul RCS&RDS, Ioan Bendei, să semneze reintroducerea în grila DIGI a unor programe ale trustului Intact, sub amenințarea că vor fi publicate o serie de anchete compromițătoare despre afacerile dintre RCS&RDS și Dumitru Dragomir, fost președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal.
Fostul director Sorin Alexandrescu a declarat public că nu a intenționat nici o clipă să îl șantajeze pe administratorul Ioan Bendei. Mai mult, Ioan Bendei a fost cel care s-a oferit să facă o înţelegere pentru ca presupusa şpagă mascată în contractul cu firma lui Dumitru Dragomir să nu fie făcută publică. Săptămâna trecută, DNA i-a pus sub acuzare și pe Dumitru Dragomir și Ioan Bendei.
2,3 milioane și de la Gelu Diaconu
Pe 25 aprilie 2013, Șerban Pop a fost înlocuit la conducerea ANAF cu Gelu Ștefan Diaconu. Și acesta i-a dat un contract de 2,3 milioane euro unei firme controlate de Sebastian Ghiță. Este vorba de firma Sunsmart Integrate IT, care a primit contractul în asociere cu Datanet Systems SRL. Pentru acești bani, cele două firme au livrat echipamente și soluții de upgrade tehnologic pentru infrastructura de comunicații date a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Contractul s-a desfășurat în perioada 6 decembrie-31 decembrie 2013.
Și Gelu Ștefan Diaconu are pro-bleme cu DNA, care l-a acuzat de abuz în serviciu, -într-un dosar ce privea deturnarea de fonduri europene de către Partida Romilor, condusă de fostul deputat Nicolae Păun. Dosarul a fost trimis în instanță, însă judecătorii au decis ca procurorii DNA să refacă rechizitoriul. Diaconu a declarat la un post TV că, în urma deschiderii acestui dosar, reputația sa a fost terfelită. „Am studiat foarte bine dosarul, împreună cu avocaţii. E incredibil ce poate conţine un astfel de dosar care se bazează pe constatări profund eronate făcute de angajaţii DNA. Faptul că dosarul s-a întors la DNA e o probă evidentă că justiţia s-a întors în România. Am văzut judecători superprofesionişti. Dacă nu era aşa, rămâneam o ţară feudă“, a spus Diaconu.
CONTRADICȚIE. Ialomițianu: „Finanțele nu au avut contracte. Dacă erau, erau multianuale“
Fost ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu a declarat pentru RL că nu are legături cu contractele lui Ghiță: „Nu i-am semnat nici un contract (lui Ghiță – n.r.). Nu s-a dat nici un contract. Ministerul de Finanțe nu a avut contracte. Numai dacă a avut ANAF. Eu știu că nu s-au semnat contracte în perioada aceea, numai dacă erau contracte în derulare. Ministerul de Finanțe știu că nu a avut contracte. E posibil să apară la autoritatea contractantă Ministerul de Finanțe, doar dacă a încheiat contracte cu o altă structură din subordonare”.
Ialomițianu a făcut precizări suplimentare: „La un moment dat, s-a făcut un inventar ce ministere are contracte cu firmele lui Sebastian Ghiță. Dacă aveam contracte, nu era nimic ilegal. Eu nu contrazic că (Ministerul de Finanțe – n.r.) avea contracte, au trecut șapte ani de atunci. Dacă erau contracte în derulare, erau contracte multianuale. A fost o discuție legată de contractele pe care le avea Sebastian Ghiță cu instituțiile de stat. Erau numeroase. S-a verificat dacă au fost încheiate ilegal. Dar nu mai știu dacă s-a reziliat vreun contract”.
Citește ziarul integral în format .PDF aici!
