Șerban Nicolae: carte copy & paste și un grad universitar care nu există. Senatorul proaspăt demis de la șefia Comisiei juridice își ține lucrarea de doctorat la secret | Cea mai citită dezvăluire a săptămânii

de Sorin Semeniuc , 21 mai 2017 - stire actualizata la ora 08:28, 17 mai 2017

Senatorul PSD Șerban Nicolae este coautorul a două cărţi identice în proporţie de 99%, dar cu titluri diferite. Ambele volume au fost girate de o universitate privată. Doi cercetători români din Suedia și Marea Britanie afirmă că este un caz clar de autoplagiat.

Grav este că una dintre lucrări are titlul greșit. Deși se recomandă ca lector universitar, instituţia de învăţământ superior la care a predat susţine că Șerban Nicolae a fost doar asistent. Unul dintre cei mai influenţi lideri ai Partidului Social Democrat, senatorul Șerban Nicolae a fost criticat în ultima vreme de societatea civilă după ce a avut mai multe iniţiative de graţiere a condamnaţilor pentru corupţie.



S-a copiat și greșeala

Numele lui Șerban Nicolae, senator și președintele Comisiei juridice din Senat, apare pe două volume apărute în 2003 și 2005: „Parlamente europene“, respectiv „Instituţii parlamentare internaţionale“, tipărite la Editura Fundaţiei România de Mâine a Universităţii „Spiru Haret“ (foto 1). Șerban Nicolae este coautor, alături de Mihai Constantinescu (un fost consilier prezidenţial decedat în 2012) și Marius Amzulescu, fost cadru didactic la „Spiru Haret“, actual notar în București. „România liberă“ a comparat cărţile, pagină cu pagină, concluzia fiind că sunt identice în proporţie de 99%.

Iată, pe scurt, similarităţile: 

- introducerile sunt aproape la fel, cu excepţia unui fragment din primul volum, „transportat“ în corpul lucrării celui de-al doilea (foto 2); 
- corpurile cărţilor seamănă ca două picături de apă, cu excepţia a câteva pagini, adăugate în cartea apărută în 2005; 
- frapează o neglijenţă din finalul volumului din 2005: după „Concluzii“, copiate și acestea, cuvânt cu cuvânt, din ediţia din 2003, autorii au adăugat câteva pagini care trebuiau să fie, însă, parte a capitolului de dinainte de „Concluzii“. În 2003 exista o enumerare de concepte grupate sub literele A, B, C, D, E, urmând apoi „Concluzii“. În 2005, enumerarea a fost A, B, C, D, E, „Concluzii“, F (foto 3a și foto 3b);
 - cele 254, respectiv 274 de pagini din Anexe sunt similare, variind doar aranjarea unor fragmente, ceea ce explică diferenţa de 20 de pagini;
 - bibliografiile sunt aproape „gemene“, cu excepţia unui autor apărut în plus în 2005. A fost copiată până și o eroare din 2003, atunci când autorul Octavian Manolache și cartea sa, „Drept Comunitar“, Editura All, 1996 au fost trecute de două ori. 

Titlu nou în ultima clipă

Neobișnuită este o schimbare care a avut loc înainte de apariţia volumului din 2005. Iniţial, în decembrie 2004, editura a primit un ISBN pentru o carte cu același titlu ca în 2003: „Parlamente europene“, existând menţiunea „ediţia a 2-a revizuită și adăugită“. Cu câteva săptămâni înainte de apariţia -cărţii din 2005, pentru același ISBN s-au produs două modificări: a fost schimbat titlul, cel nou fiind „Instituţii parlamentare internaţionale“ și a dispărut menţiunea „ediţia a 2-a revizuită și adăugită“.

Se creează astfel impresia că avem de-a face cu o carte nouă, deși este același volum în proporţie covârșitoare. „Nu știu, nu eu m-am ocupat de acest volum, eu am lucrat la «Parlamente europene» (cartea apărută în 2003)“, a susţinut Șerban Nicolae pentru RL. 

Isoc: „Faptă cu totul străină eticii academice“

„O simplă analiză a informaţiei asupra cazului analizat indică o acţiune de inducere în eroare a tuturor celor interesaţi în numărul de cărţi ale unor autori prin publicarea unei cărţi cu titlu schimbat. Trebuie remarcat că o astfel de faptă este cu totul străină eticii academice, dar este o faptă foarte răspândită în România. Consecinţa imediată este scăderea drastică a calităţii apariţiilor editoriale mai ales în zona cărţilor de specialitate. Cine are de pierdut? Student, viaţa știinţifică, credibilitate în faţa colegilor din lumea civilizată. Cine este de vină? Vinovaţii sunt fiecare persoană care se demite la astfel de acţiuni, în parte și organele statului care devin complice ale unui regres dificil de recuperat vreodată“, a precizat profesorul Dorin Isoc, coordonatorul platformei plagiate.ro. 

„(...) ar indica autoplagiatul. Adică încălcarea eticii academice, și chiar încălcarea moralei: până la urmă pretinzi că ai scris două cărţi, deși a doua e doar copia primei (...) Și atenţie aici: din punctul meu de vedere, indiferent de legea la momentul respectiv, indiferent deci dacă autorii pot fi acuzaţi legal de autoplagiat sau nu, ai încălcat grav conduita academică, standardele internaţionale in academe, și ţi-ai pătat de fapt onoarea. De ajuns să fii declarat persona non grata în orice comunitate academică ce se respectă“, a declarat Sebastian Buhai, cercetător asociat la Universitatea din Stockholm. 



Canada, SUA și Turkmenistan sunt în Europa?

Titlul volumului din 2003, „Parlamente europene“, con-ţine o mare eroare, în lucrare descriindu-se instituţii cu membri sau activităţi ce sunt/depășesc graniţele Europei. Astfel, Adunarea Parlamentară a NATO este o organizaţie interparlamentară a unor ţări aflate atât în Europa, cât și pe continentul american: SUA și Canada. La fel stau lucrurile și cu Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Cooperare și Securitate în Europa din care mai fac parte SUA și Canada, dar și Uzbekistan, Kazakhstan sau Turkmenistan, ţări situate în Asia. „Da, mi-am dat seama de acest lucru și, în 2005, eu am fost cel care a propus schimbarea titlului“, a declarat Șerban Nicolae.  

Nu iese la socoteală titlul de lector

La începutul anilor 2000, senatorul PSD a fost cadru universitar la „Spiru Haret“. „Între 2002 și 2006 am cunoscut și experienţa pedagogiei. Am fost asistent și apoi lector universitar la Facultatea de Relaţii Internaţionale și la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii «Spiru Haret» din București. Am fost titular al cursului «Organizaţii parlamentare internaţionale» ce avea la bază o carte editată împreună cu profesorul Mihai Constantinescu și cu Marius Amzulescu, colegul și succesorul meu la Cotroceni (unde actualul senator a fost consilier prezidenţial între 2001 și 2004 - n.r.)“, a scris Șerban Nicolae, pe site-ul personal, la câţiva ani după acest eveniment. 

Într-un răspuns trimis „României libere“ de către Universitatea „Spiru Haret“ se arată, însă, că senatorul PSD a fost doar asistent: „(...) a fost titularizat în funcţia didactică de asistent universitar, validat prin Hotărâre a Senatului Universităţii «Spiru Haret» și numit prin Decizia rectorului Universităţii «Spiru Haret» și președintelui Fundaţiei România de Mâine, începând cu data de 1.03.2003. A desfășurat activitate didactică până la sfârșitul anului universitar 2004-2005 în funcţia de asistent universitar“. Din comisia de concurs care i-a acordat acest titlu a făcut parte și Mihai Constantinescu, unul dintre coautorii celor două volume de mai sus.  

Șerban Nicolae se bâlbâie

L-a ajutat vreuna dintre cele două cărţi pe Șerban Nicolae să avanseze în grad la Universitatea „Spiru Haret“? În principiu, la fiecare concurs, candidatul trebuie să menţioneze o listă cu titluri de cărţi sau articole la care a fost (co)autor. Actualul senator a fost fluctuant în declaraţii. Iniţial, a spus așa pentru „România liberă“: „La momentul concursului pentru postul de asistent nu am avut nevoie de carte, fiind doctorand, ceea ce era suficient atunci. La concursul de lector nu mai știu dacă am folosit-o“. 

Apoi a revenit și a afirmat astfel: „Nu am folosit-o niciodată“. Referitor la acest aspect, Universitatea „Spiru Haret“ a menţionat: „Nu deţinem alte înscrisuri sau lucrări didactice privindu-l pe domnul Șerban Nicolae.“

Are dreptate, deci, senatorul să spună că nu a folosit-o, de vreme ce concursul de lector nu a avut loc.  

CV. Șerban Nicolae, de la Mecanică Fină la Drept

- muncitor Întreprinderea Mecanică Fină București până în 1992;
- 1993: referent Ministerul Tineretului și Sportului;
- 1997: licenţiat în Drept, avocat;
- 2001-2004: consilier prezidenţial pentru probleme juridice;
- 2002-2005 cadru didactic Universitatea „Spiru Haret“;
- 2004: ministru pentru relaţia cu Parlamentul;
- 2004, 2012, 2016 ales senator; 
- 2009: doctor în Relaţii Internaţionale.
- 2017: președinte Comisia juridică Senat și membru Comisia SIE.

INCIDENT. Mătrășit de la „Spiru Haret“ 

În capitolul de pe site-ul personal dedicat perioadei de la „Spiru Haret“, Șerban Nicolae s-a arătat deranjat de modul în care părţile au încheiat colaborarea. „Exact când am plecat la Parlamentul European (a fost membru-observator al Parlamentului European între septembrie 2005 și aprilie 2006 - n.r.) și când aveam ocazia să completez teoriile predate cu exemple concrete din culisele funcţionării unui asemenea for, cei din conducere au decis să desfiinţeze materia ca nemaifiind necesară.

Am auzit că ar fi reintrodus-o după un an, cu un alt titular. Nu știu alte detalii, dar nu cred că dorinţa mea de a organiza o vizită la Bruxelles sau la Strasbourg a unui grup de 20-30 de studenţi să fi fost motivul unui asemenea tratament. Mai neplăcut a fost faptul că eram în foarte bune relaţii cu studenţii și chiar îmi dusesem cartea de muncă la Universitate, ca normă de bază. Nu știu dacă am fost un dascăl bun, dar m-am străduit să fiu eficient și util studenţilor, încercând, în același timp să acumulez și pentru mine experienţe suplimentare. Poate că după finalizarea doctoratului am să reconsider unele dintre ofertele de a reveni în lumea dascălilor. Deocamdată îmi rămâne satisfacţia de a mă reîntâlni cu foști studenţi care îmi mulţumesc“.

NETRANSPARENT. Doctorat susţinut în 2009, la Cluj-Napoca 

În urmă cu opt ani, Șerban a susţinut la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca lucrarea de doctorat cu titlul „Proiecte de reformă a Naţiunilor Unite“. Conducător știinţific a fost profesorul universitar Vasile Vese. 

La propunerea RL de a trimite pe mail un exemplar al lucrării, în ediţie electronică, senatorul a spus că nu are nimic de ascuns, dar calculatorul unde ţinea documentul respectiv este stricat. „Atunci nu se punea atâta accent pe note de subsol, ci mai degrabă pe prezenţă“, a fost surprinzătorul răspuns al lui Șerban referitor la perioada doctoratului. 

Puteți citi ziarul și în format PDF aici.

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design