România a pierdut banii europeni nerambursabili, pentru că pesedistul Nicolae Bănicioiu nu a fost în stare să semneze un document. Este vorba despre strategia de gestionare a deșeurilor medicale, document existent în Ministerul Sănătății când acesta a fost instalat ca ministru.
Doi ani de muncă la documente necesare primirii a 50 de milioane de euro, finanțare nerambursabilă de la UE, s-au dovedit inutili după instalarea ca ministru al Sănătății a lui Nicolae Bănicioiu. Proiectul dotării cu echipamente de neutralizare a deșeurilor rezultate din activități medicale a 300 de spitale a fost, practic, stopat de ministrul PSD. Tot ce trebuia să facă Bănicioiu era să aprobe “Strategia și planul de gestionare a deșeurilor medicale, la nivel național”. Lucru care nu s-a întâmplat.
Sănătatea aplică pentru bani europeni
În 2012, Ministerul Sănătății a solicitat Ministerului Mediului să fie inclus în categoria beneficiarilor eligibili ai Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013. Scopul era accesarea de bani europeni pentru dotarea spitalelor cu echipamente de neutralizare a deșeurilor rezultate din activități medicale. Solicitarea a ajuns la Comisia Europeană, care a înștiințat Ministerul Sănătății că cererea i-a fost aprobată. Ba mai mult, a alocat suma de 50 de milioane euro pentru dotarea cu echipamente a 300 de spitale din subordinea Ministerului Sănătății și a autorităților locale.
În primă fază, Ministerul Sănătății a selectat 88 de spitale pentru a fi incluse în programul european „Neutralizarea deșeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitalicească”.
Valoarea proiectului a fost de peste 21 de milioane euro, din care 17,33 milioane erau asigurate din fonduri europene. Restul de 3,7 milioane euro urma să provină de la Ministerul Sănătății.
Strategia de gestionare a deșeurilor, definitivată
Accesarea banilor europeni, însă, se făcea cu o condiție: Ministerul Sănătății trebuie să elaboreze “Strategia și programul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală” (după cum a arătat Ministerul Mediului, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului). În decembrie 2012, prin ordin al ministrului Sănătății, s-a decis elaborarea strategiei. În ianuarie 2014, documentul era finalizat.
Conform unei informări a Ministerului Sănătății, la solicitarea „România liberă“, „Institutul Național de Sănătate Publică, prin Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, în ianuarie 2014, conform adresei nr. 1160/31.01.2014, a elaborat și înaintat Ministerului Sănătății – Direcția de Sănătate Publică și Control în Sănătate Publică, proiectul de Strategie și planul de gestionare a deșeurilor medicale, la nivel național, pentru a fi analizat și aprobat, respectând întocmai termenii stabiliți în actul normativ.”.
Mediul avertizează: Sănătatea nu a aprobat strategia
Ce s-a întâmplat mai departe? În ianuarie 2014, ministru al Sănătății era penelistul Eugen Nicolăescu. Politic, însă, Uniunea Social-Liberală, din care făceau parte și PSD, și PNL, se clătina. În februarie 2014, USL s-a destrămat și PNL a părăsit guvernarea, fără ca Nicolăescu să fi apucat să se ocupe de strategia deșeurilor medicale. I-a urmat un ministru PSD, Nicolae Bănicioiu, instalat în funcție la începutul lunii martie 2014.
Deși aprobarea strategiei era prioritară pentru accesarea fondurilor europene de 50 de milioane de euro, Bănicioiu nu s-a ocupat de problemă. Totuși, Ministerul Sănătății a fost avertizat încă de la începutul lunii martie 2014 de problemă de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului: “în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, Ministerul Sănătății are ca atribuție elaborarea strategiei și programului de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală, documente care până în prezent nu avem cunoștință să fi fost avizate de autoritățile de mediu.”.
Bănicioiu nu a semnat, finanțarea europeană a picat
În ciuda avertismentelor de la Mediu, Bănicioiu nu a reușit să livreze strategia. Prin urmare, în iulie 2014, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, prin Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, a arătat că în ”lipsa unei strategii și a unui program național de gestionare a deșeurilor medicale (…), considerăm inoportună derularea procesului de promovare a acestui proiect”.
Nici atunci, însă, Bănicioiu nu a reacționat. Astfel, așa cum menționează un raport al Curții de Conturi, “cu adresa nr. 126042/CG/06.11.2014, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – Direcția Generală Autoritate de Management Program Operațional Sectorial Mediu a comunicat Ministerului Sănătății că „a întrerupt procesul de evaluare a aplicației de finanțare până la clarificarea aspectelor menționate anterior».”
„Neluarea măsurilor de către Ministerul Sănătății privind elaborarea și aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor medicale a condus la pierderea finanțării din fonduri europene, respectiv a sumei de 17.331.994 euro”, adaugă Curtea de Conturi a României.
Responsabilitate pasată la un secretar de stat
Și mai grav este că acel proiect pe bani europeni nu a fost reluat nici până în prezent. Motivul, simplu: strategia de gestionare a deșeurilor medicale nu a fost aprobată nici până în prezent, deși are aproape trei ani de a elaborare. Fostul ministru Eugen Nicolăescu a declarat, pentru RL, că nu-și amintește nici de strategia deșeurilor medicale, nici de proiectul european.
“De finanțări internaționale se ocupa un secretar de stat. Dar, dacă strategia a ajuns în minister în ianuarie 2014, era imposibil să mai fac ceva, în februarie am ieșit din mandat”, a declarat liberalul.
Contactat în mai multe rânduri de către RL, Nicolae Bănicioiu a promis, printr-un asistent, că va oferi un răspuns la întrebările noastre. În cele din urmă, însă, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Echipamente de 8 milioane USD, nefolosite
Ministerul Sănătății a început dotarea spitalelor cu echipamente pentru neutralizarea și distrugerea deșeurilor medicale în 2005. Atunci, MS a plătit peste opt milioane de dolari pentru achiziționarea a 67 de sisteme de dezinfecție a deșeurilor medicale, tip MEDISTER 160. Banii proveneau dintr-un împrumut contractat de către Guvernul României în 2002, în valoare de 280 de milioane USD, pentru a cumpăra aparatură medicală de înaltă performanță și implementarea programelor de dotare la nivel național a spitalelor.
Cele 67 de echipamente au fost achiziționate și distribuite spitatelor de Direcția Generală Farmaceutică și Aparatură Medicală din cadrul Ministerului Sănătății. În prezent, echipamentele se află în șapte spitale din subordinea Ministerului Sănătății și în alte 60 de spitale din subordinea autorităților locale. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, aceste echipamente nu au funcționat niciodată sau au funcționat un număr mai mic de ani comparativ cu durata normală de funcționare a a acestora. Conform specificațiilor tehnice, echipamentele puteau fi folosite pe o perioadă cuprinsă între 8 și 12 ani.
Printre spitalele care nu au folosit aparatura se află: Spitalul Universitar de Urgență București, Institutul Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuță” Cluj și Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu” din București. În schimb, Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara a folosit echipamentul doar șase ani, în timp ce Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” Focșani l-a folosit doar patru ani.
Curtea de Conturi mai precizează că s-a ajuns în această situație pentru că direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății nu s-au preocupat să monitorizeze și să controleze modul în care unitățile sanitare au pus în funcțiune echipamentele.
10.000 de tone de deșeuri medicale periculoase se produc anual în spitalele din România.
Neluarea măsurilor de către Ministerul Sănătății privind elaborarea și aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor medicale a condus la pierderea finanțării din fonduri europene, respectiv a sumei de 17.331.994 euro.“
Crematoriile, închise la cererea UE
În România, la nivelul anului 2002, existau nu mai puțin de 346 de crematorii pentru distrugerea deșeurilor medicale periculoase, amplasate în incinta unităților sanitare. Practic, fiecare spital avea propriul crematoriu.
Însă, pentru implementarea acquis-ului comunitar în domeniul deșeurilor medicale, s-a stabilit închiderea treptată a tuturor crematoriilor și înlocuirea acestora cu instalații alternative de gestionare a deșeurilor medicale periculoase. „Închiderea acestora s-a realizat gradual, în prima etapă fiind închise crematoriile foarte mici, iar deşeurile generate au fost transferate către cele rămase în funcţiune.
Deși jumătate din crematorii s-au închis până în 2007, restul urmând să se închidă până la 31.12.2008, România a cerut prelungirea termenului până în anul 2009. Până la data închiderii tuturor crematoriilor – atât noile instalaţii de sterilizare termică, conforme cu legislaţia Uniunii Europene, cât şi cele vechi au funcţionat în paralel”, se mai menționează în raportul Curții de Conturi.
În România se produc anual 10.000 de tone de deșeuri medicale periculoase. Acestea trebuie arse în anumite condiții pentru a nu afecta sănătatea populației, în conformitate cu angajamentele asumate prin aderarea la Uniunea Europeană.
