Corpul de control al premierului Cioloș detonează o bombă: sub ministrul de Interne Petre Tobă, șeful Poliției Române a vrut să omoare din fașă anchetarea morții polițistului Bogdan Gigină. Accidentul de motocicletă al acestuia din urmă era investigat de către Serviciul Omoruri din Poliția Capitalei. Pentru a împiedica ancheta, șeful Poliției Române a trimis trei controale peste acest serviciu. Controalele au fost abuzive, supradimensionate și cu totul excepționale, arată corpul de control al prim-ministrului.
În seara zilei de 20 octombrie 2015, polițistul Bogdan Gigină, care deschidea pe motocicletă drumul coloanei lui Gabriel Oprea, a murit după ce a căzut într-o groapă din drum, la viteză mare. Ancheta deschisă de către procurori a fost efectuată împreună cu polițiști și Serviciului Omoruri din Poliția Capitalei. Trei luni mai târziu, la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, ancheta se îndrepta spre o concluzie periculoasă pentru fostul ministru de Interne Gabriel Oprea: acuzația care se contura era “ucidere din culpă”.
Acela a fost momentul în care, din senin, șeful Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), chestorul Bogdan Despescu, a simțit că activitatea Serviciului Omoruri din Poliția Capitalei scârțâie și, deci, se impune realizarea unui “control tematic”.
”Ce a urmat, însă, a fost un veritabil blitzkrieg, menit să-l scoată din joc pe coordonatorul anchetei accidentului lui Bogdan Gigină, comisarul-șef Radu Gavriș, con-ducătorul serviciului. În nici două săptămâni, controlorii IGPR au decis că în departamentul său nu se respectă procedurile referitoare la gestionarea informațiilor clasificate și personale. Urmarea a fost constituirea unei comisii disciplinare care să decidă sancționarea lui Radu Gavriș. Dezvăluirea în presă a strategiei IGPR a dus la efectuarea unui nou control. De data aceasta, sub lupă a fost chiar Inspectoratul General al Poliţiei Române, iar de verificări s-a ocupat Corpul de Control al premierului Cioloș.
Control pus la cale în patru ore
Controlorii prim-ministrului au cercetat cum a pornit anchetarea polițiștilor de la Serviciul Omoruri, după cum se arată în raportul Corpului de Control. “În baza planului de control tematic (…), aprobat de către Inspectoratul -General al Poliției Române (…), la Serviciul Omoruri din cadrul DGPMB (Direcția Generală a Poliției Municipiului București – n.r.) a fost efectuat un control tematic. În Nota Raport (…), șeful Serviciului Control Intern (…) a stabilit ca majoritatea membrilor comisiei de control să fie specialiști din cadrul Serviciului Structura de Securitate și Direcției de Comunicații și Tehnologia Informației (13 polițiști) și 4 ofițeri din cadrul Direcției Control Intern, în total 17 persoane. (…) Astfel, în data de 28.01.2016, la sediul Direcției Control Intern, între președintele comisiei de control tematic și cei 17 membri ai comisiei de control tematic a fost încheiat un proces-verbal, fără număr de înregistrare, în care a fost consemnat faptul că la data respectivă s-a procedat la efectuarea documentării și instruirii membrilor comisiei de control tehnic.
La aceeași dată, ora 12.00, comisia de control tehnic s-a de-plasat la sediul DGPMB (Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – n.r.) în vederea prezentării reprezentanților structurii evaluate a planului de control tematic, sens în care a fost încheiat un proces-verbal, fără număr de înregistrare.
Prin urmare, dispoziția zilnică, emisă de Inspectorul General al Poliției Române, chestor de poliție Bogdan Despescu, planul de control tematic (…), aprobarea planului de control de către Inspectorul General al Poliției Române și semnarea acestuia de alte 5 persoane cu funcții de conducere în cadrul IGPR, anunțarea, mobilizarea și instruirea membrilor comisiei de control, întocmirea procesului-verbal semnat de toate cele 18 persoane ale comisiei de control, deplasarea și ajungerea la fața locului au avut loc în data de 28.01.2016, într-un timp relativ scurt, respectiv în intervalul orar 8.00-12.00”, se arată în docu-mentul Corpului de Control.
Unic: în aceeași zi și decizie, și verificare
Cât de obișnuit era ca, în numai patru ore, să se pună la punct o verificare atât de extinsă a IGPR? Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că totul era excepțional: nu doar rapiditatea, ci și numărul mare de membri ai comisiei de control. “IGPR a transmis (…) că în perioada 2013-2015, la nivelul IGPR – Direcția Control Intern, au fost efectuate 42 de controale tematice.
Analizând datele cuprinse în situația mai sus menționată, rezultă următoarele aspecte: numărul maxim al membrilor comisiilor de control formate în vederea efectuării celor 42 de controale tematice nu a depășit numărul de 8 persoane, într-un singur caz comisia a fost formată din 16 persoane, în cele mai multe cazuri comisia a fost formată din 2 sau 4 persoane; în cazul unui singur control tematic, din cele 42 de controale tematice efectuate de către Direcția Control Intern din cadrul IGPR, data emiterii Dispoziției Inspectorului General al Poliției Române coincide cu data prezentării comisiei de control la entitatea controlată”, se arată în raportul Corpului de Control al lui Cioloș.
17 anchetatori la 44 de angajați
Cifrele aveau să devină și mai concludente. “De asemenea, (…) IGPR a transmis Corpului de Control al prim-ministrului o situație a activității de control desfășurate de Structura de Securitate din cadrul IGPR pe linia protecției informațiilor clasificate și a datelor cu caracter personal, din care rezultă următoarele aspecte: în perioada 2013-2015, Structura de Securitate din cadrul IGPR a efectuat un număr total de 29 de controale tematice; în cadrul comisiilor formate în vederea efectuării celor 29 de controale tematice, numărul membrilor comisiei de control nu a depășit numărul de 9 persoane, în cele mai multe cazuri comisia a fost formată din 2, 3 sau 4 persoane; pentru nici unul din cele 29 de controale tematice efectuate de Structura de Securitate din cadrul IGPR, data emiterii Dispoziției Inspectorului General al Poliției Române nu a coincis cu data prezentării comisiei de control la entitatea respectivă.
Astfel, s-a constatat că, în perioada 2013-2015, a existat o singură acțiune de control tematic, din cele 71 totale, efectuate de către Direcția Control Intern și Structura de Securitate din cadrul IGPR, în care data emiterii Dispoziției Inspectorului General al Poliției Române coincide cu data prezentării comisiei de control la entitatea controlată.
De asemenea, s-a constatat că pentru efectuarea acțiunii de control tematic de la nivelul DGPMB au fost desemnate 17 persoane pentru a controla o structură cu 44 de persoane, deși numărul membrilor comisiilor de control din cadrul IGPR – Direcția Control Intern a fost, în general, de 2-4 persoane, existând un singur caz în care numărul acestora a fost de 16 persoane, caz în care structura controlată avea un efectiv de 102 persoane. (…)”, menționează controlorii premierului.
Apărare refuzată comisarului Gavriș
Judecat pe repede înainte, șeful Serviciului Omoruri nu a avut nici o șansă la apărare, o spune negru pe alb documentul guvernamental: “Ca urmare a prezentării Notei de constatare (…) a fost încheiat un Proces-verbal de prezentare a Notei de constatare, (…), fără număr de înregistrare, semnat doar de 4 membri ai comisiei de control, în care se menționează că, în decursul a 30 de minute, respectiv în intervalul orar 11.15-11.45, Nota de constatare, semnată de către cei 17 membri ai comisiei de control, de directorul general și directorul general adjunct ai DGPMB și de către personalul vizat, a fost prezentată și citită în prezența celor mai sus menționați.
(…) A fost refuzată punerea la dispoziție, în copie, a documentelor solicitate de către șeful Serviciului Omoruri (…), în vederea formulării unei posibile contestații. (…)
Prin refuzul de a pune la dispoziție persoanei supuse controlului a unei copii a documentului cuprinzând constatările în urma controlului, se îngrădește dreptul la apărare al persoanei controlate, aceasta aflându-se în imposibilitatea de a contesta în mod real/efectiv aspectele consemnate în Nota de constatare”. Totuși, comisarul-șef Radu Gavriș a contestat acuzațiile.
“(…) Serviciul Omoruri din cadrul DGPMB a înaintat Direcției Control Intern din cadrul IGPR contestația (…) întocmită de comisarul-șef de poliție Radu Gavriș, cu privire la aspectele consemnate în Nota de constatare (…). Aceasta (contestația – n.r.) cuprindea, în principal, următoarele aspecte: ignorarea completă a explicațiilor personalului Serviciului Omoruri (…); refuzul înmânării unor copii xerox ale Planului de control și Notei de constatare; deși unele deficiențe au fost remediate în timpul controlului, nu au fost menționate în materialul întocmit; au fost făcute aprecieri cu caracter personal.
Răspunsul (…) a fost transmis Serviciului Omoruri din cadrul DGPMB de către președintele comisiei de control (…) cu mențiunea «contestația depusă a fost respinsă», fără a motiva respingerea (…).
Deși președintele comisiei de control tematic nu este menționat ca semnatar al Notei de constatare (…), acesta a fost implicat în mod direct în acțiunea de control (…). Acest aspect (…) este de natură a influența obiectivitatea soluției date (…)”, precizează raportul de control al Executivului.
Abuzivii IGPR au scăpat doar cu sfaturi
În finalul raportului de control, anchetatorii premierului Cioloș au propus și “măsuri de remediere” ale practicilor abuzive din IGPR. Aceste măsuri, însă, au fost identificate ca fiind exclusiv de ordin legislativ. După cum menționează finalul raportului, acestea ar consta în “modificarea legislației aplicabile în ceea ce privește activitatea de organizare și executare a controalelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în vederea asigurării corectitudinii și obiectivității controalelor și asigurării dreptului la apărare al celor controlați (…)”.
Documentul încheiat de către Corpul de Control al prim-ministrului nu precizează dacă șeful IGPR și toți cei care au decis și derulat controalele abuzive la Serviciul Omoruri sunt pasibili de vreo sancțiune. RL i-a solicitat lui Valentin Mircea, șeful Corpului de Control al premierului, un comentariu pe această temă. Până la închiderea ediției, însă, Valentin Mircea nu a oferit un răspuns.
Efectul unei demisii ratate: 19 rapoarte de control într-o zi
La scurt timp după ce şeful Corpului de Control al Prim-ministrului (CCPM), Valentin Mircea, s-a ciocnit de Raed Arafat şi a ameninţat că demisionează, pe site-ul CCPM au apărut nu mai puţin de 19 sinteze ale unor rapoarte de control. Toate aceste documente au apărut la 27 septembrie, la o zi după ce Valentin Mircea a anunţat că demisionează şi, ulterior, s-a răzgândit. El scrisese pe Facebook, la 24 septembrie, că reacţia IGSU – instituţie controlată de Raed Arafat – la cutremurul din 23 septembrie a fost „zero”. Guvernul s-a dezis de aceste aprecieri, iar Valentin Mircea şi-a şters postarea. În ceea ce priveşte sintezele rapoartelor publicate, ritmul apariţiei a fost complet neobişnuit: CCPM a publicat un singur astfel de document în luna mai şi alte trei în martie. În plus, postarea lor pe site era anunţată către presă, dar acum cele 19 rapoarte au apărut fără a fi însoţite de vreun comunicat.
