Refuzul de a accepta orice compromis este semnalul că Putin dorește să facă uz cu toată forța de arma energetică pentru a îngenunchea Ucraina și pentru a se răzbuna pe europeni pentru sancțiunile impuse. Perturbarea alimentării cu gaz a Europei va afecta, astfel, și România.
Duminică noaptea, negocierile dintre reprezentanții guvernelor ucrainean și rus și ai celor două companii naționale, Gazprom și Naftogaz, s-au încheiat fără nici un rezultat și fără nici o perspectivă. Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, care a funcționat ca mediator în negocieri, nu a avut nici un succes în a-i flexibiliza pe ruși, iar Ucraina se află în fața unei crize energetice de proporții.
În luna noiembrie a anului trecut, Vladimir Putin i-a oferit președintelui de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, un stimulent de 10 miliarde dolari, oferite cu titlu de ajutor concomitent cu o reducere a prețului la gaz până la 268 de dolari pe mia de metri cubi, față de 380 de dolari cât plătește în medie consumatorul european, totul, desigur, pentru a-l convinge pe Ianukovici să nu semneze acordul de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană. În aprilie, când Ianukovici a fost îndepărtat de la putere, rușii au crescut prețul la 485,5 dolari pe mia de metri cubi și, în loc de ajutor de 10 miliarde, au descoperit că ucrainenii au o datorie de aproximativ 4,5 miliarde dolari față de Gazprom, din care au cerut achitarea a 1,9 miliarde până ieri dimineață la ora 6.00. Ucrainenii au încercat pentru o vreme să obțină o revenire la cei 268 de dolari „ai lui Ianukovici”, dar s-au lovit de refuzul rușilor, care nu au acceptat să coboare sub 385 de dolari mia de metri cubi. Oettinger a propus plata unui miliard de dolari din datorie pe loc, urmând ca restul, eșalonat în șase tranșe, să fie achitat din banii acordați de UE și de FMI Ucrainei până la sfârșitul anului și un preț de 385 de dolari pe timpul iernii și de 300 de dolari pe timp de vară. Ambele propuneri au fost refuzate de delegația rusă, care de la Kiev a plecat direct spre Kremlin pentru a-i da raportul lui Putin, iar de ieri dimineață aprovizionarea cu gaz a Ucrainei a fost oprită. Ucrainenii nu vor mai putea consuma gaz rusesc decât dacă plătesc în avans pentru el.
Și când Ucraina va rămâne fără gaz?
Potrivit președintelui Naftogaz, Andrii Kobolev, „Ucraina are suficiente gaze naturale în depozite subterane pentru a acoperi necesarul țării până în decembrie. Ucraina deține aproape 14 miliarde metri cubi de gaze naturale în rezerve subterane”. O declarație similară a făcut la București și prim-ministrul Victor Ponta, care a afirmat, după discuțiile cu ministrul Energiei, că „România are rezerve necesare astfel încât pe termen scurt, respectiv şase luni, nu sunt probleme”. Nici unul dintre cei doi nu ne-a spus însă ce se va întâmpla din decembrie, atunci când rezervele ucrainene se vor fi epuizat, iar producția internă nu va mai acoperi necesarul de consum.
Precedentul există și a fost creat în primele zile ale lui 2009, când Rusia a sistat aprovizionarea cu gaze a Ucrainei în mijlocul unei ierni cu temperaturi extreme. Europa importă cam 25-30% din necesarul de gaze naturale din Rusia, iar jumătate din acest gaz este transportat prin conductele care trec pe teritoriul ucrainean. În 2009, Ucraina a blocat pur și simplu tranzitul. Atunci, rușii au acuzat Kievul că și-a însușit gazul destinat Europei, pentru că țările care depind în mare proporție de gazul rusesc, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Cehia sau Polonia, au trecut printr-o perioadă dramatică, cantitățile de gaze rusești primite reducându-se cu peste 50%.
Acum, președintele Gazprom, Alexei Miller, a declarat că este foarte posibil ca ucrainenii să facă același lucru la iarnă. „În ceea ce privește riscurile pentru UE, acestea există și nu sunt nesemnificative”, a declarat Miller, o opinie împărtășită și de Oettinger, care a avertizat că Europa s-ar putea confrunta cu o lipsă gravă de gaze iarna aceasta. „În săptămânile care vin nu vor apărea probleme, vom primi volumele obișnuite de gaze”, a declarat Oettinger, însă dacă Ucraina se bazează pe rezervele sale, „noi vom avea o problemă în cazul unei ierni friguroase”.
Cum se vede de la Bucureşti
Departamentul pentru Energie a difuzat un comunicat în care se arată chiar mai optimist decât Victor Ponta. Astfel, „populaţia României nu va fi afectată de sistarea livrărilor de gaze ruseşti spre Ucraina, întrucât avem suficiente gaze înmagazinate, o capacitate adecvată de extracţie, iar, la ora actuală, producţia depăşeşte consumul”, se arată în comunicat.
Mai mult, ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat: „Am avut în această dimineaţă, împreună cu operatorul de transport gaze naturale Transgaz Mediaş, o analiză a situaţiei, iar, din datele primite, rezultă că avem deja stocate peste 1,4 miliarde metri cubi de gaze naturale. Mai mult, în ultima lună şi inclusiv în prezent, producţia internă a României depăşeşte consumul naţional, ceea ce ne ajută foarte mult. Şi, să nu uităm, vin luni de vară, în care consumul scade natural”. Nicolescu susține că Departamentul pentru Energie a elaborat un plan de măsuri pe care-l va implementa dacă va fi cazul ca situaţia de conflict dintre Rusia şi Ucraina să se prelungească, subliniind că „Guvernul dă asigurări că o problemă în alimentarea cu gaze naturale a populaţiei din România este exclusă nu numai acum, dar şi în lunile de iarnă”.
Adevărul este însă că Executivul nu ar trebui să dea astfel de asigurări când nu se poate ține de cuvânt. În luna ianuarie, România s-a confruntat cu o creștere masivă a consumului, care a dus la o creștere de aproape trei ori a importurilor de gaz din Rusia pentru că importatorii și-au făcut prognoze de consum reduse de teama de a nu plăti costuri suplimentare. Or, România importă gaz rusesc prin conducta Isaccea-Negru Vodă, care vine din Ucraina. În 2009, alimentarea României nu a fost afectată, dar depinde foarte mult de cât de disperați după gaze vor fi ucrainenii. Mai mult, dacă până acum importurile românești, deși foarte scurte, erau oarecum asigurate de capriciile rusești prin faptul că erau intermediate de compania germană Wintershall, parte a gigantului BASF, din luna martie Gazprom a preluat toate operațiunile Wintershall de tranzacționare și intermediere, astfel că din iarna aceasta România va cumpăra gaz de la Gazprom prin intermediul Gazprom.
Cine va plăti? Populația
În România există cinci mari consumatori de gaz – patru combinate de îngrășăminte aparținând grupului Interagro, controlat de Ioan Niculae, și Azomureș. Președintele Traian Băsescu afirma în luna aprilie că problema celor 25-35% gaz rusesc din consumul României se poate rezolva dacă s-ar închide unul sau două dintre aceste combinate. Problema este că Interagro a avut întotdeauna prieteni înțelegători în toate guvernele din ultimii ani, indiferent de culoarea politică. Guvernul Ponta nu face excepție. Săptămâna trecută, portalul Hotnews.ro a dezvăluit că Guvernul a aprobat scutirea marilor consumatori de energie electrică de plata a 85% din certificatele verzi, urmând ca aceste costuri să fie distribuite către consumatorii individuali și companiile mici. În același material se amintea faptul că în urmă cu câteva luni Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență care prevede stabilirea prețului de referință la gaze naturale – prețul de la 1 ianuarie 2014 (72 lei/MWh, ceea ce înseamnă 230 dolari/1000 mc) – pentru marii consumatori. Or, în condițiile în care importurile din Rusia vor crește în timpul iernii, iar România plătește unul dintre cele mai mari prețuri rușilor, în jur de 400 de dolari pe mia de metri cubi, rezultă că diferența de preț va fi achitată de populație, care va subvenționa astfel o companie privată.
